Datoria externă a României a crescut cu 7,643 miliarde euro în primele trei luni ale anului 2024, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR)

Datoria externă totală a României a crescut cu 7,643 miliarde euro în primele trei luni ale anului, ajungând la o valoare de 177,726 miliarde euro, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Conform raportului BNR, în perioada ianuarie-martie 2024, datoria externă a crescut cu 7,643 miliarde euro, depășind nivelul de 177 miliarde euro. Din această sumă, 72,6% este reprezentată de datoriile pe termen lung, cu o valoare de 129,063 miliarde euro, în creștere față de sfârșitul anului 2023. În același timp, datoriile pe termen scurt au înregistrat o creștere de doar 0,7%, ajungând la 48,663 miliarde euro. Se observă că în ultimele trei luni, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,945 miliarde euro, față de 3,964 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut. Analizând componentele acestuia, se constată că balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 434 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 382 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 843 milioane euro. În ceea ce privește investițiile directe ale nerezidenților în România, acestea au însumat 2,095 miliarde euro în primele trei luni ale anului, cu o scădere de 121 milioane euro față de aceeași perioadă a anului precedent. Din acest total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat o valoare netă de 2,330 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă de -235 milioane euro. În ceea ce privește gradul de acoperire a datoriei externe, acesta a crescut la 6,1 luni în luna martie 2024, comparativ cu 5,6 luni în decembrie 2023. În același timp, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a înregistrat o scădere, ajungând la 15,5%, față de 16,7% în anul 2023. Analizând rezervele valutare la BNR, se observă că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt a crescut la 102,6%, comparativ cu 96,3% la finalul anului 2023. Aceste date arată că balanța de plăți a țării noastre se menține într-o situație stabilă, însă autoritățile trebuie să continue să monitorizeze îndeaproape creșterea datoriei externe pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă.

Tânăr și adolescent, reținuți după ce ar fi sechestrat o fată în Argeș

Tineri din Rociu, acuzați de sechestrarea unei fete în vârstă de 18 ani, pentru a o constrânge să plătească o datorie falsă. Polițiștii din Argeș au descins la locuințele unui tânăr de 19 ani și a unei adolescente de 16 ani, suspectați de comiterea unor infracțiuni grave. Cei doi tineri au fost reținuți în urma investigațiilor efectuate săptămâna trecută. Ei sunt acuzați de lipsire de libertate în mod ilegal, șantaj, influențarea declarațiilor și furt. Potrivit anchetelor efectuate de autorități, se pare că cei doi suspecți au ținut-o pe o fată de 18 ani împotriva voinței sale, într-un apartament din Pitești, în perioada 7-9 mai a.c. De asemenea, aceștia i-au furat telefonul mobil și au constrâns-o prin amenințări cu acte de violență să nu anunțe autoritățile și să le plătească o datorie care s-a dovedit a fi falsă. „Tinerii din Rociu, suspectați de fapte grave.” Potrivit informațiilor furnizate de Poliția Argeș, tinerii din localitatea Rociu au sechestrat-o pe fata în vârstă de 18 ani, care este și rudă îndepărtată a adolescentei de 16 ani. Aceasta obișnuia să vină în vizită la adolescentă, dar săptămâna trecută a devenit victimă a faptelor lor nelegiuite. Anchetatorii urmează să stabilească cu exactitate motivele care i-au determinat pe tânărul de 19 ani și adolescenta de 16 ani să comită aceste acțiuni împotriva victimei lor. Marți, cei doi vor fi prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Costești, fiind propusă luarea unei măsuri preventive împotriva lor. Conform autorităților, cazul a fost sesizat de către victima și ancheta a fost declanșată imediat de către polițiștii din Argeș. Numele suspecților nu a fost dezvăluit deoarece aceștia sunt minori. Alte informații vor fi făcute publice după finalizarea anchetei. Infractiunile comise de cei doi tineri sunt extrem de grave și au putut avea consecințe dezastruoase asupra victimelor lor. Poliția Argeș îndeamnă cetățenii să anunțe imediat autoritatea atunci când sunt martorii unor astfel de situații și să nu cadă în capcanele infractorilor. Este important să luăm măsuri de precauție și să fim vigilenți, mai ales în cazul minorilor care pot cădea ușor în influența unor persoane malefice. Cazul va fi adus în atenția autorităților competente pentru luarea unor măsuri adecvate.

Lege adoptată: Șoferi prinși băuți sau drogați la volan, interziși de a conduce pentru 10 ani

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege pentru pedepsirea şoferilor băuţi sau drogaţi la volan. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Robert Cazanciuc şi prevede interzicerea acestora de a mai conduce un vehicul pentru o perioadă de 10 ani. Conform proiectului de lege, cei care sunt depistaţi în trafic sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive, vor primi interdicţia de a mai conduce un vehicul pentru o perioadă de 10 ani, alături de condamnarea penală. Senatorul Cazanciuc a explicat că acest proiect are ca obiectiv principal prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi alte substanţe psihoactive, cu scopul de a îmbunătăţi cadrul legislativ în această domeniu. "Sunt mandru că iniţiativa mea legislativă a fost adoptată astăzi în Camera Deputaţilor, cu unanimitate, respectiv 256 de voturi pentru. Mulţumesc preşedintelui Camerei şi colegilor deputaţi pentru dezbaterile consistente şi votul de astăzi. Acesta este un pas important pentru reducerea numărului de victime pe drumurile din România, în încercarea de a dezvolta ţara noastră de pe primul loc în Europa la numărul de decese în accidente rutiere", a scris senatorul Cazanciuc pe reţelele sociale. Legea are ca scop principal protejarea cetăţenilor şi reducerea numărului de accidente şi decese pe drumurile ţării. Aceasta vine după adoptarea Legii Anastasia, care prevedea interdicţia de a mai conduce un vehicul timp de 10 ani pentru şoferii prinşi cu alcoolemie de peste 0,8% sau sub influenţa drogurilor. "Este o mare realizare pentru mine să văd că această măsură a fost pusă în aplicare, continuând planul meu de reducere a numărului deceselor în accidente rutiere din România în ultimii şapte ani. După Legea Anastasia, iată că am reuşit să îmi ţin promisiunea de a modifica legislaţia pentru a proteja cetăţenii şi a face drumurile noastre mai sigure. Şoferii prinşi cu alcoolemie sau drogaţi nu vor mai putea redobândi permisul timp de 10 ani", a concluzionat senatorul Cazanciuc.

CSAT va analiza discuția privind donarea unui sistem Patriot către Ucraina, declară Ministrul Apărării

Potrivit ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, discuţia privind donarea unei baterii de Sistem PATRIOT către Ucraina va fi analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Ministrul a declarat că sistemul PATRIOT, care este operaţional în România, este absolut necesar pentru ţară. El a adăugat că alte sisteme PATRIOT sunt în curs de a deveni funcţionale, iar în prezent, există patru astfel de sisteme în ţară, dintre care unul este deja operaţional. Potrivit lui Tîlvăr, aceste echipamente sunt solicitate de Ucraina, ţinând cont de situaţia tensionată din zonă. Cu toate acestea, el a subliniat că până când celelalte trei sisteme PATRIOT nu devin operaţionale, nevoia României de apărare este îndeplinită de echipamentul existent. Ministrul a explicat că sistemele PATRIOT au fost achiziţionate cu scopul apărării teritoriului naţional şi că sunt absolut necesare pentru siguranţa ţării. El a subliniat faptul că discuţiile privind donarea unui asemenea sistem de apărare către Ucraina vor fi purtate la nivelul CSAT. Această decizie este foarte importantă şi trebuie luată cu seriozitate, deoarece ţine de securitatea naţională. Ministrul a menţionat că este esenţial să existe un acord cu aliaţii noştri şi că România face parte dintr-o alianţă care ne poate oferi garanţii de securitate. Premierul Ciolacu a declarat şi el că a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis despre donarea unui sistem PATRIOT către Ucraina. El a subliniat că o decizie finală se va lua în CSAT. Şeful Executivului a ţinut să precizeze că acest subiect nu trebuie privit ca o dispută politică, deoarece ţine de apărarea naţională şi decizia finală va fi luată în CSAT. Întrebat când a discutat cu preşedintele Iohannis, Ciolacu a precizat că a avut o discuţie în aceste zile, fără a da mai multe detalii. În concluzie, această decizie importantă privind donarea sau nu a unei baterii de sistem PATRIOT către Ucraina va fi luată în CSAT şi va ţine cont de securitatea naţională şi a alianţei la care România face parte.

WWF: Subvenţiile agricole acordate în Delta Dunării sunt dăunătoare atât naturii cât şi viitorului comunităţilor

Subvenţiile agricole acordate în Delta Dunării sunt dăunătoare atât naturii, cât şi viitorului comunităţilor care locuiesc acolo, iar îndiguirile realizate în trecut, pentru a face loc incintelor agricole reprezintă punctul de plecare care a dus la situaţia în care fertilitatea solurilor a scăzut sau populaţiile de peşti au intrat în declin, arată un raport publicat, marţi, de WWF și citat de Agerpres. Conform analizei de specialitate, în prezent, cinci zone agricole acoperă aproape 40.000 de hectare de teren în Deltă, aceste terenuri fiind adesea arendate către companii private pentru o perioadă de până la 30 ani. „Deşi aceste companii fac profituri uriaşe, dar o mică parte din ele ajunge la comunităţile locale”, susţin realizatorii raportului. „Raportul exemplifică rezultatele cu câteva studii de caz. Unul dintre ele se referă la subvenţiile agricole acordate în Delta Dunării, care sunt dăunătoare atât naturii cât şi viitorului comunităţilor care locuiesc acolo. Îndiguirile realizate în Deltă în trecut, pentru a face loc incintelor agricole, sunt punctul de plecare care a dus la situaţia de azi, în care fertilitatea solurilor a scăzut, populaţiile de peşti au intrat în declin, iar mijloacele tradiţionale de trai au ajuns să fie ameninţate”, notează sursa citată. În context, activiştii de mediu atrag atenţia că, în cazul Deltei Dunării, abordarea actuală în materie de agricultură, bazată pe subvenţii dăunătoare, va duce la agravarea schimbărilor climatice, va extinde inechităţile sociale şi va stimula în continuare preluările de terenuri. „Pentru conservarea ecosistemelor unice din Deltă şi pentru a oferi un viitor comunităţilor locale, banii cetăţenilor europeni ar trebui să nu mai finanţeze iniţiative distructive. WWF îndeamnă guvernele şi UE să stabilească un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a garanta o eliminare oportună şi echitabilă social, a subvenţiilor care dăunează biodiversităţii şi pentru a le redirecţiona către soluţii bazate pe natură, care ar putea proteja mai bine cetăţenii europeni de impactul schimbărilor climatice. De asemenea, WWF face apel la politicieni să intensifice acţiunile pentru a pune capăt dependenţei UE de combustibilii fosili, să acorde prioritate naturii şi să corecteze sistemul nostru alimentar defect, fără ca nimeni să fie lăsat în urmă”, se menţionează în document. Raportul WWF arată că statele membre ale Uniunii Europene (UE) direcţionează, anual, între 34 şi 48 de miliarde de euro din subvenţiile europene către activităţi care dăunează naturii şi că, deşi aceste subvenţii dăunătoare acoperă toate sectoarele majore ale economiei, cea mai mare parte a acestora provine din agricultură. „Până la 60% din banii alocaţi Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, totalizând 32,1 miliarde de euro pe an, sunt cheltuiţi de statele UE pentru activităţi care încurajează agricultura nesustenabilă la scară largă. Aceste practici distrug habitatele naturale, oferind în acelaşi timp doar un sprijin minim fermierilor către o tranziţie echitabilă la practici sustenabile, care să asigure rezilienţă la schimbările climatice. Subvenţiile directe din alte sectoare, cum ar fi pescuitul (între 59 şi 138 de milioane de euro), infrastructura de transport (1,7 miliarde de euro - 14,1 miliarde de euro) şi infrastructura de apă (1,3 miliarde de euro - 2 miliarde de euro) contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la distrugerea naturii”, potrivit organizaţiei de mediu. În viziunea experţilor, „această alocare necorespunzătoare a fondurilor UE contrastează puternic cu nevoile identificate în Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care necesită o sumă estimată la 48 de miliarde de euro pe an pentru a finanţa activităţile desfăşurate de fermieri, proprietari de terenuri, comunităţi rurale şi costiere, în vederea protejării şi refacerii eficiente a biodiversităţii”. Datele oficiale relevă faptul că, la ora actuală, UE şi statele sale membre sunt sub nivelul acestui obiectiv, cu mai mult de 18 miliarde de euro în fiecare an. Cercetarea WWF investighează subvenţiile dăunătoare biodiversităţii din Cadrul Financiar Multianual al UE 2021 - 2027 şi vizează în special subvenţiile care afectează biodiversitatea în cadrul UE. Studiul, realizat de firma de consultanţă de mediu Trinomics, se concentrează pe efectele pe care subvenţiile identificate le au asupra biodiversităţii, dar nu ia în considerare impactul acestora asupra schimbărilor climatice. Totuşi, există subvenţii indirecte care dăunează biodiversităţii, cum ar fi unele scutiri de taxe, dar acestea sunt oferite doar ca exemple în raport. Metodologia de cercetare s-a bazat pe analiza de birou şi pe cea a literaturii de specialitate, pentru a identifica subvenţiile directe care dăunează biodiversităţii şi pe baza datelor din programele de finanţare ale UE pentru a cuantifica subvenţiile potenţial dăunătoare.

Urgent: Atac armat și evadare în Franța, doi gardieni uciși și un prizonier deținut poreclit „Musca” înscăpat

Doi ofițeri de închisoare au fost uciși într-o ambuscadă în apropierea orașului Rouen, în Franța, marți, după ce un grup de bărbați înarmați au atacat o mașină a penitenciarului în care se afla un prizonier. Incidentul a dus la evadarea condamnatului cunoscut drept "Musca", potrivit informațiilor furnizate de BBC și SkyNews. Potrivit presei franceze, deținutul transportat în dubă a reușit să scape în timpul raidului împreună cu atacatorii săi. Ministrul Justiției al Franței, Eric Dupond-Moretti, a declarat că alți trei ofițeri au fost grav răniți în timpul atacului. Anunțând convocarea unei celule de criză la Ministerul Justiției, acesta a subliniat gravitatea situației. Știrea a ajuns și la urechile președintelui francez Emmanuel Macron, care a postat pe rețelele sociale că "se face totul pentru găsirea vinovaților". Ministrul de Interne Gérald Darmanin a precizat că "câteva sute de polițiști și jandarmi" au fost mobilizați pentru căutarea celor implicați în atac. Conform informațiilor furnizate de postul TV francez BFMTV, prizonierul evadat a fost transportat înapoi la închisoarea din orașul Évreux, după ce participase în acea dimineață la o ședință de judecată în Rouen. Incidentul a avut loc în apropierea unei case de taxare de pe autostrada A154, care a fost închisă în ambele sensuri după atac. Potrivit postului AFP, mai multe persoane în două vehicule au blocat și atacat convoiul în care se afla prizonierul. Informații neconfirmate de presa franceză sugerează că prizonierul și atacatorii săi au evadat într-o mașină care a fost ulterior găsită arsă în apropiere. Imaginile publicate pe rețelele sociale par să arate bărbați înarmați care se apropie de convoi. În acest moment, nu se știe cu exactitate cine sunt atacatorii și care este motivul atacului lor. Autoritățile continuă să investigheze incidentul și să caute vinovații.

Ciolacu: Ca să nu am cu colegii liberali prea multe discuţii, nu se va veni cu o impozitare progresivă pe salariu. Se vor da deduceri

Premierul Marcel Ciolacu a declarat marţi, la Braşov, că săptămâna aceasta începe discuţiile cu partenerii sociali legat de majorarea salariilor şi impozitarea pe muncă. El a arătat că, pentru că doreşte să nu aibă cu colegii liberali prea multe discuţii, mai ales în această perioadă, nu se va veni cu o impozitare progresivă pe salariu, ci se vor da deduceri pentru cei cu venituri mici. Ciolacu a menţionat că nu vrea să ia în acest moment decizii emoţionale şi să distrugă tot echilibrul macroeconomic. Premierul Marcel Ciolacu a declarat marţi despre majorarea de salarii cerută în stradă de mai multe categorii sociale că, din punctul lui de vedere, „prioritatea în acest moment este ca Banca Mondială să termine studiul pe care îl înaintează Comisiei, pentru că cererea de plată numărului 4 include reforma şi respectiv o nouă lege a salarizării.” „Până atunci, avem discuţii în marja legii 153, legea pe care o avem în acest moment. A fost o abordare greşită, pentru că neputinţa în colectare, neputinţa de a avea în sfârşit digitalizare la ANAF, a dus a se lua o decizie din punctul meu de vedere total greşită, aceea de a mări fiscalitatea acolo unde se colectează cel mai bine, având, dacă nu plăteşti, stopajul la sursă, fiind şi penal. S-a ajuns ca munca să fie impozitată cel mai mult, total incorect, pentru că impozitarea este uniformă indiferent de venituri”, a subliniat şeful Executivului. Premierul a anunţat că de săptămâna aceasta, va începe discuţiile cu partenerii sociali, pentru a reaşeza lucrurile. „Acest lucru eu nu doresc să îl fac cum au făcut alţii, să luăm nişte decizii pe colţul mesei, pe care pe urmă le plătim prin creşterea inflaţiei (..) şi pe urmă să reaşezăm lucrurile într-o normalitate. Nu poţi să plăteşti aceeaşi impozitare când ai salariul minim pe economie şi când ai peste 20.000 de lei. Atunci, ca să nu am cu colegii liberali prea multe discuţii, mai ales în această perioadă, nu se va veni cu o impozitare progresivă pe salariu, în schimb se vor da deduceri pentru cei cu venituri mai mici, pentru sănătate, educaţie”, a subliniat Ciolacu. Premierul a continuat: „Lucrurile acestea eu nu le iau sub emoţie. Categoric, impozitarea muncii în România, mai ales pentru cei cu venituri mici, şi aici încadrăm aproape o treime dintre români, trebuie să intervenim, printr-o măsură imediată, având o perspectivă şi pe noua lege a salarizării dar şi printr-o măsură care dezvoltă şi alte servicii şi ecoonomia României devine mai dinamică”. Prim-ministrul a menţionat că „României îi trebuie un plan”.

Un bărbat a furat 1,6 milioane de euro din conturile firmelor pentru care lucra. A făcut peste 300 de transferuri până a fost prins

Un bărbat de 63 de ani, angajat la trei firme cu atribuţii de administrare a conturilor bancare şi patrimoniului, este cercetat sub control judiciar de poliţiştii şi procurorii din Bucureşti pentru delapidare în formă continuată, prejudiciul fiind de circa 1,6 milioane de euro. El este suspectat că, împreună cu o femeie, şi-ar fi însuşit diverse sume de bani, în mai multe etape. Poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice au pus în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară, în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, într-un dosar penal în care se fac cercetări pentru delapidare în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prejudiciul fiind de aproximativ 1.600.000 de euro. ”În fapt, în perioada 2017-2023, un bărbat, în vârstă de 63 de ani, în calitate de angajat în cadrul a trei societăţi, cu atribuţii de administrare a conturilor bancare şi patrimoniului persoanelor vătămate, având sprijinul unei femei, în vârstă de 66 de ani, la diferite intervale de timp, şi-ar fi însuşit sume de bani prin retrageri fragmentate de numerar, transferuri către mai multe conturi bancare (peste 300 de operaţiuni bancare efectuate prin intermediul a 41 de conturi), aducând persoanei vătămate un prejudiciu estimat la 1.600.000 de euro”, a transmis, marţi, Poliţia Capitalei. Pentru probarea activităţii infracţionale a bănuiţilor, luni au fost puse în executare două mandate de percheziţie domiciliară, fiind identificate şi ridicate mai multe documente relevante în cauză, precum şi o unitate de calculator şi 3 telefoane mobile. De asemenea, a fost pus în aplicare şi un mandat de aducere, emis pe numele bărbatului de 63 de ani, şi au fost emise trei citaţii procedurale, persoanele vizate fiind duse la audieri. În baza probatoriului administrat, bărbatul a fost reţinut pentru 24 de ore, faţă de acesta fiind dispusă, ulterior, măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. De asemenea, s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor sumelor de bani şi a bunurilor mobile şi imobile. Cercetările sunt continuate de către Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru delapidare în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave. Acţiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Capitalei. De asemenea, activitatea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

A fost anunțată cauza surpării străzii din Slănic. Persoanele evacuate se pot întoarce la caselele lor

Cele aproape 60 de persoane care au fost evacuate după surparea străzii din Slănic se pot întoarce la casele lor după aproape trei săptămâni, a decis marţi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Prahova. Adaugă comentariu Distribuie Emil Drăgănescu, prefectul judeţului Prahova, a afirmat, marţi, că principala cauză pentru prăbușirea străzii 23 August din oraşul Slănic o reprezintă „acumularea apei sub carosabil”, transmite agenția News.ro. Potrivit hotărârii CJSU, se permite întoarcerea proprietarilor evacuaţi la proprietăţi, precum şi reluarea activităţii economice pentru operatorii şi instituţiile publice de pe strada 23 August. De asemenea, se va relua furnizarea în regim normal a utilităţilor în zonă. În continuare, se menţine interdicţia accesului pietonal şi auto pe zona afectată până la aplicarea soluţiilor de stabilizare. Astfel, autorităţile locale vor lua măsuri pentru delimitarea zonei de interdicţie, arată CJSU, potrivit Agerpres. Totodată, se va monitoriza consumul din sistemul de alimentare cu apă în raport cu volumul eliminat în sistemul de canalizare pentru evitarea oricăror pierderi, va continua urmărirea clădirilor din vecinătatea surpării în raport cu martorii amplasaţi, vor fi făcute în continuare foraje de adâncime de până la 40 m în zonă, pentru a se putea aprecia potenţialul de producere a altor sufoziuni al apelor subterane, se vor urmări potenţialul de infiltrare din reţeaua de apă şi canalizare publică şi potenţialul de infiltrare către zona evenimentului din lacurile saline aflate la cote superioare şi din cursurile de apă din vecinătate. "Se impune o supraveghere permanentă, cel puţin pentru o perioadă de timp, a zonei conului de surpare de pe strada 23 August şi efectuarea unor studii complexe hidrogeologice, geoinginereşti, geofizice, geochimice şi biogeofizice. Se propune amenajarea cursului de apă Gorganul prin impermeabilizarea canalului de scurgere. Se recomandă utilizarea sistemelor de monitorizare automată a imobilelor care au posibilitatea avertizării în timp real, în cazul producerii unor fenomene de instabilitate ce ajută autorităţile locale să intervină, pentru limitarea pagubelor şi evacuarea persoanelor în pericol", se mai arată în decizia CJSU. Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a afirmat, marţi, că principala cauză a prăbuşirii străzii 23 August din oraşul Slănic o reprezintă acumularea apei sub carosabil. El a explicat că, potrivit specialiştilor, nu un cutremur, nici deversarea sau infiltrarea apelor unui lac din zonă şi nici topirea filonului de sare din localitatea cunoscută pentru mina de sare din apropiere nu au stat la baza prăbuşirii străzii, ci acumulările de ape provenite din alte surse, care au erodat din subteran. ”Vorbim de fenomenul punctual al acestei surpări, care fără intervenţia noastră şi măsurile de stabilizare imediate cu siguranţă ar fi continuat. În mare, cauzele sunt cele pe care specialiştii le-au identificat încă din prima fază, însă am reuşit să le punctăm mai clar şi să eliminăm anumite cauze mai clar. Pot să vă enumăr: în primul rând este clar că nu vorbim de un seism; în al doilea rând este clar că nu vorbim de o posibilă deversare a Băii Baciului. În al treilea rând este clar că nu vorbim de apă sărată, adică nu vorbim de o disoluţie a filonului de sare care să fi cauzat această tasare”, a declarat, marţi după-amiază, la Slănic, prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu. El a explicat că a fost vorba despre acumulări de ape, posibil provenite din mai multe surse, care au erodat din subteran strada. ”Este vorba de convergenţa tuturor apelor în acest loc, fie că vorbim de ape subterane, fie că vorbim de ape provenite din precipitaţii, caracteristica zonei a făcut posibilă această stagnare a apelor aici şi, mai departe, există şi posibilitatea unor foste puţuri mai vechi, unor foste fose. Pur şi simplu apa, stând aici, a reuşit să spele nisipul şi să taseze acest teren”, a adăugat Emil Drăgănescu, potrivit News.ro. El a făcut referire şi la cele 58 de persoane care au fost evacuate din blocurile din apropiere, spunând că oamenii sunt relocaţi, fie la rude, fie în locuri asigurate ”prin grija Primăriei”. La Slănic, o porţiune din strada 23 August s-a surpat, în zonă producându-se un crater cu adâncimea de doi metri, care a doua zi s-a adâncit cu încă 20 de centimetri. Iniţial, 42 de persoane, locatari ai unor blocuri din zonă, au fost evacuate, ulterior fiind luată decizia evacuării altor 16 persoane.Între timp, craterul a fost astupat, în urma unei intervenţii de urgenţă, urmând ca soluţia finală pentru stabilizarea solului să fie găsită şi implementată.

Legea pentru fugaritii" a fost aprobata de Camera Deputatilor. Persoanele care evita justitia vor suporta cheltuielile de aducere in tara. Ministra Justitiei, Alina Gorghiu, a declarat ca aceasta lege este "de bun simt". Legea merge la promulgare. Scopul legii este de a descuraja comportamentul infractiune al "fugarilor". Cheltuielile aducerii lor in tara vor fi calculate ca parte a costurilor judiciare. De asemenea, statul roman va avea dreptul de regres pentru cheltuielile de aducere a persoanelor care evita executarea pedepsei. Ministerul Justitiei va actiona civil pentru a recupera banii. Alina Gorghiu a sublin

Ciolacu discută cu Iohannis despre trimiterea unui sistem Patriot în Ucraina: Decizia se ia în CSAT

Decizia privind donarea unui sistem Patriot către Ucraina se află în discuție în cadrul Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT) după o discuție avută între premierul Ciolacu și președintele Klaus Iohannis. Premierul a declarat că este ferm convins că după CSAT se va comunica decizia. În aceste zile, premierul a avut o discuție cu președintele Iohannis, conform declarațiilor sale. Când a fost întrebat când a avut loc această discuție, premierul a răspuns ironic că "cel mai bine este să desființăm CSAT și să luăm noi deciziile la Brașov." În pofida insistențelor presei, premierul a precizat că nu are o părere personală în privința deciziei în ceea ce privește apărarea națională și că aceasta se va lua în cadrul CSAT. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că donarea unui sistem Patriot către Ucraina nu trebuie politizată și că decizia va fi luată după analiza structurilor responsabile în domeniu, în CSAT. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat într-o emisiune la Antena 3 că președintele Iohannis va discuta cu el, cu ministrul Apărării și cu CSAT în legătură cu ajutorul acordat pentru Ucraina. Ciolacu a exemplificat prin faptul că dacă România are un sistem de apărare, acesta ar putea fi amplasat în Ucraina pentru a ne proteja și pe noi, de partea estică. Totuși, premierul a menționat că nevoia de sisteme Patriot în România este mai mare decât posibilitatea de a le oferi și altor țări. Cu toate acestea, Polonia are două baterii cu 16 lansatoare de sisteme Patriot și premierul celor de acolo, Donald Tusk, a declarat că este de acord cu declarațiile premierului României și că este necesar să fim solidari cu Ucraina. În cazul României, decizia aparține președintelui Iohannis, fiind conform Constituției, comandant suprem al armatei. Premierul a menționat că nu a avut încă o discuție cu președintele după vizita sa în Statele Unite, dar că a discutat cu ministrul Apărării care este împotriva ideii de a oferi un sistem Patriot în Ucraina. Decizia finală va fi luată împreună în CSAT, alături de președintele României.

Autostrada Ploiești-Brașov. Guvernul aprobă indicatorii tehnico-economici pentru un nou sector de drum

Guvernul a aprobat marţi indicatorii tehnico-economici pentru sectorul Cristian - Ghimbav din Autostrada Ploieşti - Braşov, un nou pas în construcţia Autostrăzii Bucureşti - Braşov. O şedinţă extraordinară de Guvern se desfăşoară marţi la Cercul Militar din Braşov. "Astăzi aprobăm indicatorii tehnico-economici pentru sectorul Cristian - Ghimbav din Autostrada Ploieşti - Braşov. Chiar dacă vorbim despre doar 5 kilometri de autostradă, aceştia sunt foarte importanţi pentru a face legătura atât cu Autostrada Braşov - Făgăraş, cât şi cu bucata Râşnov - Cristian, inaugurată în 2020. Este un nou pas în construcţia Autostrăzii Bucureşti - Braşov, atât de aşteptată de români", a spus Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. El a punctat că dezvoltarea proiectelor de infrastructură rutieră care leagă judeţul Braşov cu alte regiuni ale ţării a fost abordată integrat de Guvern. "Tocmai de aceea putem vorbi în prezent de construcţia Autostrăzii Sibiu - Făgăraş care asigură accesul acestui judeţ atât cu Vestul României, dar şi cu statele din Vestul Europei. Toate contractele au fost semnate în mandatul ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, iar acum sunt în fază de implementare. Importantă este şi conexiunea între Transilvania şi Moldova, iar aici Autostrada Braşov - Bacău joacă un rol esenţial. În scurt timp, contractul pentru completarea studiului de fezabilitate va fi semnat, ceea ce permite să avem o perspectivă clară şi predictibilă pentru construcţia acestei autostrăzi în următorii ani. Vorbim de peste 230 de kilometri care vor spori potenţialul economic al judeţului Braşov", a afirmat Ciolacu. „Pas important pentru construirea unui nou sector din Autostrada Ploieşti-Braşov (A3)! Am aprobat astăzi, în şedinţa de Guvern, indicatorii tehnico - economici pentru sectorul de Autostradă Cristian- Ghimbav (în zona Municipiului Codlea). Valoarea alocată pentru construireacelor 5,18 km este de 879,89 milioane de lei (inclusiv TVA), sumă alocată prin Programul Transport (PT) 2021-2027. Construirea acestui nou sector este estimată la 24 de luni, după semnarea contractului”, a scris Sorin Grindeanu, marţi pe Facebook. El a mai spus că pe sectorul Cristian- Ghimbav care se va adăuga secţiunii Râşnov - Cristian (6,3 km) aflată deja în circulaţie se vor construi inclusiv: „- 1 pod peste râul Bârsa - 1 pasaj peste autostradă, pe DJ 112B - 2 pasaje pe bretelele nodurilor Cristian şi Codlea - 2 noduri rutiere: Nod Cristian (km 107+740) la intersecţia autostrăzii existente Râşnov- Cristian cu DN 73G şi Nod Codlea (km 111+544) la intersecţia autostrăzii cu DN 1 (unde se va amenaja un sens giratoriu)”.