Nationale
VIDEO. Nou scandal între Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf. Impresara, acuzată că a furat două mașini de lux și o barcă
Scandal între Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf. Antrenorul de fotbal acuză că i-au fost furate două mașini de lux si o barcă din casa în care a locuit cu fosta sa soție. În replică, Anamaria Prodan a spus pentru Digi24 că vehiculul este la ea și că este un bun comun. Ba mai mult, este același autoturism cu care este dus la școală copilul lor. Contactat de jurnaliștii Digi24, avocatul antrenorului are altă variantă - cei doi sunt în proces de divorț și nu și-au împărțit bunurile pe care le-au dobândit în timpul căsătoriei. Anamaria Prodan: Reghecampf și-a dorit, a zis că visul vieții lui este să aibă Ferrari, nu știu cât era Ferrari la momentul ăla. Când m-am dus eu la Ferrari, i-am spus șefului de acolo că vreau și eu repede o mașină Ferrari. Păi, nu avem... că știți, comandă... Nu, nu, eu vreau acum, banii jos. Păi, 300 și ceva de mii... Banii jos! Acum o vreau! Soțul meu vine mâine în țară. Mașina asta vreau să fie cu fundă mare, cu șampanie, să-l aduc direct, îi dai cheia și să plece cu ea. A leșinat când a văzut-o. Eu am fost omul care a făcut toate aceste surprize în familia Prodan-Reghecampf.Mașina despre care vorbește Anamaria Prodan într-un podcast filmat acum doi ani ar fi fost furată alături de un alt bolid de lux și o barcă. Laurențiu Reghecampf a făcut plângere la poliție după ce a fost acasă la fosta parteneră, iar vehiculele nu erau. Adrian Căvănescu, avocatul lui Reghecampf: S-a constatat că acestea nu se regăsesc acolo. Și, mai mult, nu se află în posesia și folosința băiatului. Asta a fost unica condiție pentru care a ales să le lase în posesia doamnei Prodan, să fie folosite exclusiv în activitatea băiatului. Scopul este să se asigure că bunurile, la momentul partajului, există și să se afle în starea și valoarea preconizate. Contactată de jurnaliștii Digi24, Anamaria Prodan a declarat că mașina a fost cumpărată în timpul căsătoriei și că nu a dispărut.Reporter: V-a fost adusă la cunoștință această situație?Anamaria Prodan: Nu, nu. Asta este o prostie, niște bazaconii pe care le face Reghecampf să mai iasă prin ziare. Este mașina cu care băiatul meu merge la școală zilnic. Să ajungi să declari aberații la poliție, să induci și poliția în eroare, doar să îți apară numele în ziar este ceva cumplit. Procesul de divorț dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf a început acum trei ani și a fost presărat cu scandaluri. A existat chiar și un episod violent, în care cei doi s-au bătut într-o parcare din București după ce antrenorul i-a cerut explicaţii fostei sale partenere. Surse apropiate celor doi spun că Anamaria Prodan ar fi trimis mesaje în care îl denigra pe fostul ei soț. Scandalul din fața vilei din Snagov s-a terminat la poliție. Au fost deschise mai multe dosare penale, iar cei doi s-au acuzat reciproc de violență. Impresara și fostul ei soț s-au căsătorit în 2008 și au împreună un fiu.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Exclusiv Jurnalism vs activism. „Peisajul mass-media s-a schimbat dramatic. Etica ne cere să ne controlăm opiniile în activitatea profesională”
Jurnalismul suferă transformări importante în acest secol. Oricine poate scoate telefonul din buzunar să filmeze un eveniment care se derulează în fața ochilor lui, dar nu oricine poate să facă știri. Devine tot mai transparentă granița dintre profesioniștii în domeniu și jurnaliștii de ocazie, iar acest lucru nu este neapărat ceva greșit. Este bine să avem cât mai multe medii de informare, dar rămâne esențial să știm să alegem informațiile bine verificate și documentate. Steven Roberts are 50 de ani de experiență în presa din Statele Unite, jumătate din această perioadă la The New York Times și încă lucrează. Discutăm despre regulile profesiei noastre și diferența dintre jurnalism și activism. Cristina Cileacu: Steven Roberts, jurnalist, scriitor, comentator politic, bine ați venit la Pașaport diplomatic. Steven Roberts: Sunt încântat să fiu alături de tine. Cristina Cileacu: Dle. Roberts, aveți multă experiență, 50 de ani de jurnalism și ați lucrat pentru ziare mari în mass-media din Statele Unite ale Americii. Vedem, în acest an, fiind un an cu multe alegeri în întreaga lume, că unii politicieni au tendința de a cere jurnaliștilor să nu-i critice, pentru că apără democrația. Mai este jurnalism sau este activism? Steven Roberts: Este activism. Avem o experiență foarte profundă, cel puțin aceia dintre noi care am crescut în jurnalismul mainstream, avem o obligație profundă să fim critici în mod egal față de toți, să îi veghem în mod egal pe toți. Și înțeleg pe deplin îngrijorarea politicienilor precum președintele Biden și a altora, care spun că democrația este atacată. Cred că au dreptate în această privință. Cred că sunt multe moduri în care Donald Trump reprezintă, ca să iau un exemplu, reprezintă o amenințare semnificativă la adresa democrației. El a arătat asta iar și iar, odată cu invazia Capitoliului din 6 ianuarie (n.r. 2020). Au fost provocări la adresa statului, asupra multor figuri independente care au încercat să numere corect rezultatele alegerilor. Știm deja că intenționează să conteste din nou rezultatele dacă pierde. Dar, acestea fiind spuse, asta nu înseamnă că adversarii lui Trump sunt lăsați în pace. Trebuie să fim la fel de duri cu ei. De fapt, chiar acum, există o controversă interesantă la vechiul meu ziar, New York Times, unde am lucrat timp de 25 de ani și unde am acoperit multe alegeri prezidențiale: Joe Biden este foarte nemulțumit de The New York Times pentru că nu se oprește din scris reportaje despre vârsta lui. Ei bine, ghinion. Adică, adevărul este că el este bătrân, este un fapt că alegătorii au dreptul să știe câți ani are. Adevărul este că alegătorii au un interes profund să știe dacă el este în stare bună fizică și psihică, ca să facă față funcției. Este în întregime sarcina unei prese libere și independente să clarifice acest lucru. Orice indiciu sau orice implicație din partea lui Joe Biden sau a oricui altcineva că acest lucru este nedrept, este complet greșit și contrar tradițiilor unei prese independente și libere. Cristina Cileacu: Chiar este un jurnalist la New York Times care spune că va încheia toate articolele sale cu mențiunea că Joe Biden nu dă interviuri acum. Deci, acest lucru arată, de asemenea, că presa este încă liberă în Statele Unite ale Americii. Steven Roberts: Este adevărat că una dintre criticile crescânde față de președintele Biden este că nu dă interviuri jurnaliștilor independenți și este un motiv foarte clar pentru asta. Joe Biden are 81 de ani. Sunt foarte conștient de fragilitățile vârstei de 81 de ani, pentru că și eu am 81 de ani, sunt cu doar patru luni mai tânăr decât Joe Biden și sunt foarte conștient de dificultățile de a răspunde la întrebări la vârsta noastră. Și echipa de consilieri a lui Biden îl protejează, îl ascund. Nu îl vor într-un cadru în care ar putea face o greșeală pe care Trump ar răspândi-o imediat pe toate rețelele de socializare. O singură scăpare, un singur clip ar fi fiecare în fiecare anunț pe care l-ar face Trump și în fiecare postare a lui Trump pe rețelele de socializare. Așa că îl protejează foarte clar de orice situație care ar putea produce o alunecare jenantă. Iar jurnaliștii independenți au tot dreptul să spună din nou și din nou, Joe Biden se sustrage întrebărilor dure, ceea ce de fapt face. Cristina Cileacu: Este foarte multă informație, pe lângă mass-media clasică, mass-media tradițională, avem și multe platforme, social media și tot felul de mesaje care trec prin spațiul informațional. Publicul este copleșit și, în același timp, același public sau cea mai mare parte a publicului are sentimentul că, probabil, mass-media tradițională îi dictează ce să gândească, ce să creadă. Credeți că este încă o nevoie de mass-media tradițională? Steven Roberts: Mai mult ca oricând! Mai mult ca oricând. Aveți absolut dreptate când subliniați că peisajul mass-media s-a schimbat dramatic și că mulți alegători, aici în Statele Unite, și sunt sigur că în țara dvs. și în multe alte țări, și acest lucru este valabil mai ales pentru alegătorii mai tineri, își iau informațiile nu de la mass-media mainstream, nici de la rețelele voastre TV sau din ziarele mele. O primesc unul de la celălalt, o primesc pe TikTok, o primesc pe Instagram și pe Facebook și o primesc pe WhatsApp, o primesc pe Telegram, pe toate aceste platforme. Acum, în multe privințe, acest nou ecosistem media este sănătos, pentru că sunt atât de multe alte voci care au acces la ecosistemul media. Nu mai trebuie să fii angajat de o organizație de știri mainstream. Când am fost angajat de New York Times, asta a fost cu mult, mult timp în urmă, acum 60 de ani, aproape toată lumea angajată de New York Times arăta ca mine: heterosexual, alb, bărbat, educat la o instituție de calibru. Era un grup foarte, foarte restrâns. Crede-mă, erau foarte puțini reporteri care arătau ca tine, la New York Times. Iar astăzi, indiferent dacă vorbim de gen, rasă și etnie, ecosistemul este deschis la atât de multe voci, aceasta este o dezvoltare extrem de sănătoasă. Să ne uităm, de exemplu, la modul în care comunitatea palestiniană, ca să iau un alt exemplu, are o voce mult mai prezentă în politica internațională de astăzi, decât au avut în mod istoric, când trebuiau să treacă prin mass-media mainstream. Acestea fiind spuse, pe măsură ce barierele de intrare scad și, prin urmare, sunt auzite tot mai multe voci, și pe măsură ce barierele din calea unei informări bune cad, la fel se întâmplă și cu barierele din calea informațiilor proaste. Și astfel, în acest ecosistem este o cantitate vastă de propagandă, fie dezinformare accidentală, fie dezinformare intenționată. Știm că țări precum Rusia încearcă să destabilizeze democrațiile occidentale, creând distanțe între alegători, deschizând rivalități și provocând fricțiuni. Știm asta. Deci, mass-media mainstream, împreună cu toate celelalte obligații profunde pe care le-a avut întotdeauna, are o nouă obligație din ce în ce mai mare. Aceasta este obligația verificării. Aceasta este obligația, să zicem, față de părțile interesate, toate acele informații pe care le obțineți din alte locuri, toate videoclipurile pe care le vedeți, toate acele voci alternative: iată ce știm despre ceea ce este adevărat și ce nu este adevărat. Și tot mai multe organizații de știri dedică din ce în ce mai multă forță de muncă acestui proces de verificare, în special pentru videoclipuri, care sunt false. Și la fel și cu AI, devine doar o problemă mai mare, nu o problemă mai mică. Deci, împreună cu toate rolurile tradiționale de a trage la răspundere politicieni precum Joe Biden și de a-i pune întrebări și a cere răspunsuri, este un rol cu totul nou, în creștere, extrem de important: să fim sursa verificării, acel tip de acuratețe pentru această cantitate vastă de informații, care inundă fiecare alegător din fiecare țară. Cristina Cileacu: Dar nu este, în același timp, un risc pentru mass-media clasică, pentru mass-media tradițională să-și piardă o mare parte din audiență, pentru că oamenii vor merge pur și simplu pe social media, care este mult mai ușor de utilizat, este mult mai rapidă și așa mai departe. Steven Roberts: Oh, sigur. Adică, orice organizație de știri cu care am crescut eu a ieșit din afaceri. Dar nu este ca și cum, pentru că vorbesc cu studenții mei, de asemenea predau jurnalism, predau cursuri la Universitatea George Washington, educ jurnaliști, noi jurnaliști aspiranți în fiecare zi. Știrea este că oamenii nu citesc mai puțin. Nu este mai puțin apetit pentru informații în țara dvs. sau în a mea. Ce se schimbă este economia și structurile pentru furnizarea acestor informații. Dar nu este ca și cum oamenii ar fi încetat să învețe sau au încetat să citească. Știi ce spun? Când vorbesc cu tinerii jurnalişti, spun: nu vă instruim să reparați mașinile de scris, nu? Nu vă pregătim pentru o anumită profesie de elită. Vă instruim să produceți informații care sunt mai valoroase ca niciodată. Nu minimalizez în niciun fel amenințările la adresa organizațiilor mass-media clasice. Nu numai pentru că oamenii din ce înce mai tineri caută alte platforme, dar rezultatul este că economia subminează toate aceste organizații de știri pe măsură ce se fragmentează universul media. Dar numărul consumatorilor de informații nu crește. Corect. Dar numărul furnizorilor este în creștere, ceea ce înseamnă că fragmentați publicul și asta fragmentează veniturile. Colectarea știrilor este costisitoare. Verificarea jurnalistică este costisitoare. Trebuie să fii dispus să cheltui bani pentru a angaja verificatori de fapte și videografi și criminalişti. Pentru a face această muncă este scump. Iar când publicul este fragmentat, asta înseamnă veniturile fragmentate. Deci, există absolut o problemă enormă pentru mass-media mainstream din punct de vedere economic. Dar cealaltă teorie este că, pe măsură ce organizațiile vechi sunt înlocuite, noi organizații se reunesc. Le-am văzut lucrând pe platforme de știri care nici măcar nu existau.Deci, există distrugere creativă. Sunt organizații vechi care sunt subminate, dar organizații noi care văd noi oportunități, noi piețe, noi modalități de furnizare a informațiilor. Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre subiecte precum războiul din Ucraina, războiul pe care rușii l-au început în Ucraina și revenind la subiectul nostru, jurnalism și activism, majoritatea mass-media din lumea democratică se află în mod evident de partea Ucrainei. Este vorba despre activism sau jurnalism? Cum să vedem profesia noastră într-o situație ca aceasta? Steven Roberts: Asta este o întrebare bună. Dar cred că dăm impresia că suntem de partea Ucrainei prin simpla raportare a faptelor. Adică, cine a invadat pe cine? Cine a vrut acest război? Nu este ca și cum ar fi două părți ale acestui argument. Nu este ca și cum ar fi un argument valid că, cumva, Ucraina a declanșat acest conflict sau că Ucraina a provocat acest conflict. Faptele sunt unilaterale. Deci, prin urmare, poate părea că acoperirea noastră este unilaterală, chiar dacă suntem corecți, nu? Nu văd prea mult favoritism în acest sens. Văd multe reportaje bune care documentează ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. Să luăm, de exemplu ce s-a întâmplat când trupele ruse, la începutul războiului, au fost forțate să se retragă din satele unde au fost pierderi de vieţi civile devastatoare și s-au documentat încălcările drepturilor omului și atrocitățile din Bucha şi alte câteva sate pe care le-au abandonat. Nu a fost favoritism, asta a însemnat să faci reportaje pe teren. Și destul de interesant, o mare parte din reportajele inițiale nu au fost făcute de organizațiile principale. A fost făcută de cetăţeni jurnaliști, cu telefoane mobile, care se aflau acolo imediat după plecarea trupelor rusești. Și în acești jurnaliști accidentali, acești jurnaliști amatori au fost critici în documentarea atrocităților înainte ca dovezile să poată fi acoperite. Deci, cred că pare că suntem de partea Ucrainei, dar asta pentru că faptele sunt de partea Ucrainei. Cristina Cileacu: Reporterii sunt, desigur, oameni și orice ființă umană are o părere despre diverse lucruri. Este în regulă dacă un reporter, în afara mass-media unde lucrează, folosește această opinie și o face publică? Steven Roberts: Sunt de modă veche în privința asta. Predau un curs de etică media și tind să fiu destul de strict în privința asta. Cred că dacă lucrați pentru o organizaţie independentă de știri mainstream, aici regulile etice ar trebui să împiedice reporterii să-și exprime propriile opinii politice. Acum, nu toată lumea este de acord cu mine. Este un număr tot mai mare de reporteri mai tineri, în special reporteri de culoare, la organizațiile media mainstream din America, care împing această limită, în special în lumina mișcării Black Lives Matter, după moartea lui George Floyd. A fost o creștere a activismului, a sentimentelor active în rândul tinerilor jurnaliști de culoare. Cred că este foarte important să ne menţinem această limită. Dacă eşti jurnalist și te simți atât de pasionat de o parte a unei probleme, atunci mergi să lucrezi pentru o revistă care este pe faţă partizană. Ai această opțiune. Nimeni nu te "condamnă" să lucrezi pentru New York Times. Nimeni nu te obligă să faci asta. Dacă alegi să lucrezi pentru una dintre aceste organizații, trebuie să urmezi regulile. Iar regulile sunt, cred că sunt și ar trebui să fie în continuare, că nu îţi exprimi opiniile personale, chiar și când nu eşti la muncă. Nu mărşăluieşti la demonstrații, nu postezi tweet-urile sau mesaje pe Facebook care indică opiniile tale private. Ai absolut dreptate spunând că suntem cu toții oameni și cu toții avem opinii. Etica profesională cere să controlăm și să disciplinăm aceste opinii în activitatea noastră profesională. Cristina Cileacu: Dar unii ar susține că, controlul opiniilor noastre asupra unor probleme specifice este, de asemenea, o încălcare a libertății de exprimare în cazul reporterilor. Steven Roberts: Nu este o încălcare a libertăţii de exprimare. Ai libertate de exprimare, pur și simplu nu trebuie să lucrezi pentru o organizație de știri. Dacă nu doreşti să lucrezi după reguli, mergi să lucrezi în altă parte. Poţi merge complet liber la orice demonstrație doreşti, dacă te simțiți atras puternic de o parte a unei probleme, oricare ar fi problema, atunci alătură-te unei organizații activiste. Du-te să lucrezi în lumea activismului. Am mulţi studenți care se pregătesc ca jurnaliști, care spun: Vreau să lucrez în lumea activismului. Vreau să-mi folosesc talentele pentru a promova, să zicem, drepturile reproductive sau controlul armelor, sau clima, sau controlul schimbărilor climatice sau oricare dintre zecile de probleme. Simți asta cu putere? Bine. Mergi la muncă undeva unde este potrivit și etic. Dar dacă vrei să lucrezi pentru o organizație de știri mainstream, independentă, profesională, trebuie să lucrezi după regulile lor. Cristina Cileacu: Și cum ați descrie jurnalismul profesionist în acest secol în care avem, menționați mai devreme, cetățeni jurnaliști, bloggeri, vloggeri, o mulțime de alți oameni care sunt prezenţi în diferite zone şi transmit de acolo. Steven Roberts: Şi asta este o întrebare foarte bună. Și, nu este doar o întrebare abstractă, pentru că acum, destul de interesant, în America, este o dezbatere asupra unei propuneri de a crea o lege federală, care să protejeze jurnaliștii să nu fie citați de forțele de ordine ca să depună mărturie despre crime în faţa marilor jurii. Acum, în America, 50 de state, 49 din cele 50 de state au legi la nivel de stat, care protejează jurnaliștii. Dar nu este o lege federală. Am avut doi colegi de la New York Times, în cei 25 de ani cât am lucrat acolo, care au mers la închisoare. Au mers la închisoare pentru că nu și-au dezvăluit sursele când procurorii le-au cerut să facă acest lucru. Și au fost acuzaţi de sfidarea instanţei şi aruncați în închisoare. Unul a fost în închisoare timp de 80 de zile. Una dintre întrebările care apar în această mișcare acum, este dacă să facem o lege federală, care se numeşte scut de protecţie, dar întrebarea este pe cine protejează? Cu o generație în urmă, puteai spune, , ei bine, trebuie să lucrezi pentru un post de radio recunoscut sau un ziar și acesta era un mod destul de ușor de a discerne cine este protejat. Astăzi nu, aveți absolut dreptate să subliniaţi, una dintre problemele cheie este să definim cine ar fi protejat. Oamenii se îndepărtează de o definiţie a muncii jurnalistice pentru orice fel de platformă organizată, care să includă bloggeri și videografi individuali, și jurnaliştii independenţi. Definiția cheie nu este pentru cine lucrezi, ci munca pe care o faci. Și dacă munca pe care o faci este producerea, informarea și producerea de informații independente, indiferent pentru cine lucrezi, inclusiv dacă lucrați doar pentru tine, ar trebui să fii protejat de acea lege. Dar este o întrebare foarte bună și este foarte dezbătută chiar acum de Congres, pentru a defini cine ar trebui să fie protejat de acea lege. Cristina Cileacu: Ne-am început interviul vorbind despre anul alegerilor în multe locuri din lume, desigur, inclusiv Statele Unite sau mai ales în Statele Unite. Politicienii, dintotdeauna, în relația cu mass-media, au dorit să fie publicate ştirile bune despre ei, nu ştirile negative. Cum rămâne un jurnalist credibil, în acest secol? Steven Roberts: După cum am spus, sunt de modă veche în această privinţă. Sincer, cred cu adevărat, ca cineva care a lucrat pentru New York Times timp de 25 de ani, sunt încă analist politic pentru ABC Radio. Deci eu, încă Nu este un loc de muncă cu normă întreagă, dar mă sună periodic să comentez, să scriu un articol de ziar. Încă sunt un jurnalist care lucrează, dar predau și jurnalism. Și, voi spune din nou, eu cred încă cu fermitate, cred complet în rol, și nu este doar rolul jurnalismului. Destul de interesant, fiecare profesie, ar putea fi academicieni, ar putea fi oameni de știință a căror etică profesională este "ne raportăm la fapte", acceptăm, descriem și evaluăm și măsurăm realitatea. Nu doar jurnalismul este atacat. Toți acești alți profesioniști care împărtășesc aceeaşi bază profesională și etică, care este o convingere, o convingere fermă și profundă că este posibil să fii profesionist, este posibil să fii independent și este posibil să descrii o realitate independentă. Ai politicieni ca Donald Trump, care denunță organizațiile de știri ca fiind știri false, nu? Nu atacă doar jurnaliștii. El atacă oamenii de știință, precum doctorul Anthony Fauci, care a descris realitatea pandemiei Covid. El atacă oamenii de știință, care sunt de acord cu toții că schimbările climatice reprezintă o amenințare reală pentru mediu. Una dintre asistentele sale, când a fost întrebată la știri, de Jake Tapper de la CNN, ea a spus, ei bine, noi credem în fapte alternative. Nu există fapte alternative. Dar avem în această țară, și nu doar Donald Trump, ci peste tot în lume, lideri care spun că eu sunt arbitrul adevărului. Eu decid care este adevărul, care este realitatea, care sunt faptele. Slujba noastră ca jurnaliști, oameni de știință, ca academicieni și toate aceste alte profesii, ca medici, cercetători, toți acești profesioniști angajaţi profund sunt toți dedicați acelorași lucruri înrădăcinate în același sistem de valori, care este că există o realitate independentă și treaba noastră este să o evaluăm, să o descriem și să o măsurăm, astfel încât oamenii să poată lua decizii rezonabile, decizii politice, decizii medicale, decizii științifice despre lumea pe care și-o doresc. Cristina Cileacu: Steven Roberts, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Steven Roberts: Mi-a făcut plăcere.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Rusia a lansat o ofensivă terestră în nord-estul Ucrainei. Armata ucraineană: primele atacuri au fost respinse, luptele continuă
Rusia a lansat vineri o ofensivă terestră în regiunea Harkov (nord-est) şi a încercat „să străpungă liniile de apărare” ucrainene, a anunţat Ministerul Apărării ucrainean, afirmând că luptele continuă în acest sector, relatează AFP, preluată de Agerpres. „În ultimele 24 de ore, inamicul a efectuat lovituri aeriene în sectorul Vovceansk”, la frontiera cu regiunea rusă Belgorod, cu bombe aeriene ghidate, a indicat ministerul, adăugând că, „în jurul orei 05:00 dimineaţa, inamicul a încercat să străpungă liniile noastre de apărare cu ajutorul vehiculelor blindate”. Oficialii de la Kiev nu au precizat însă locul exact unde a avut loc atacul. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Ministerul asigură că aceste atacuri au fost „respinse”, dar că „lupte de intensitate diferită” continuă şi că „unităţi de rezervă” au fost desfăşurate pentru „întărirea apărării” zonei. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Astfel, Rusia încearcă să creeze o „zonă tampon” pentru a împiedica Ucraina să lovească regiunea rusă Belgorod, care a fost vizată cu regularitate în ultimul timp de tiruri ucrainene, a indicat vineri o sursă din cadrul comandamentului militar ucrainean. Forţele Moscovei „au pătruns un kilometru în teritoriul ucrainean” lângă Vovceansk şi încearcă să înainteze mai departe, a declarat aceeaşi sursă de rang înalt, citată de Reuters. Autorităţile au început să evacueze populaţia din Vovceansk, unde trăiesc circa 3.000 de persoane, şi din localităţile învecinate din regiunea Harkov din cauza „bombardamentelor masive”, a declarat Tamaz Gambaraşvili, şeful administraţiei militare locale. Asaltul deschide un nou front în război la peste doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. Luptele în zona de frontieră din regiunea Harkov continuă, iar Kievul a trimis mai multe forţe în zonă ca întăriri, a declarat Ministerul Apărării ucrainean. O altă sursă militară ucraineană de rang înalt, care a solicitat anonimatul, a declarat pentru Reuters că forţele ruse încearcă să împingă trupele ucrainene până la 10 kilometri de graniţa cu Rusia, în timp ce militarii ucraineni încearcă să le respingă. O mare parte a regiunii Harkov a fost ocupată, apoi eliberată în 2022. Regiunea de frontieră şi centrul său administrativ cu acelaşi nume, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, au fost intens bombardate de Rusia în ultimele luni. Ucraina exprimase temeri de mai multe săptămâni în legătură cu o potenţială nouă ofensivă rusă în acest sector al frontului. Armata ucraineană întâmpină probleme pe front, slăbită din cauza lipsei de recruţi şi de întârzierile în furnizarea ajutorului occidental, care i-au golit în special stocurile de muniţie. De partea adversă, forţele ruse au revendicat câştiguri teritoriale limitate, în principal în est, fără a realiza totuşi un adevărat progres. Preşedintele Volodimir Zelenski a confirmat vineri că ocupanţii au lansat o contraofensivă în regiunea Harkov. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omoloaga sa din Slovacia, Zuzana Caputova, aflată într-o vizită la Kiev.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Iohannis a promulgat legea Ciucă-Ciolacu. Evazioniștii care plătesc prejudiciul și 15% în plus scapă de închisoare
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, scrie News.ro. Legea, inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta este acoperit integral, plus 15%. Pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Pe 20 decembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a explicat, că iniţiativa legislativă privind măsurile pentru consolidarea combaterii evaziunii fiscale adoptată de Camera Deputaţilor, pe 19 decembrie 2023 nu prevede nicio dezincriminare a faptelor şi „nu scapă nimeni de închisoare”. „În proiectul meu şi al domnului preşedinte Nicolae Ciucă, nu ştiu dacă dumneavoastră ştiaţi, dar m-aş fi aşteptat ca presa să facă la momentul respectiv totuşi un caz din asta, DIICOT şi DNA nu mai aveau competenţe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată şi de grup infracţional organizat. Noi am introdus acele competenţe”, a mai precizat atunci şeful Guvernului. Legea fost sesizată la CCR de către USR şi Forţa Dreptei, însă pe 19 martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea celor două formaţiuni de Opoziţie şi a decis că actul normativ este constituţional. Conform noilor prevederi din legea promulgată de către şeful statului, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor. Vor fi infracţiuni de evaziune fiscală şi vor fi pedepsite cu „închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice”, potrivit actul normativ. Aceeaşi pedeapsă va fi şi pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”. În astfel de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, mai indică sursa citată. În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală. În aceleaşi cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”. „Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”, mai arată sursa menţionată. Legea iniţiată de Ciucă şi Ciolacu şi promulgată de preşedintele Klaus Iohnanis mai spune că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, salută promulgarea legii care combatere a evaziunii fiscale sub un milion de euro: "România avansează la și o nouă epocă
Președintele PNL Nicolae Ciucă, unul dintre inițiatorii legii privind consolidarea combaterii evaziunii fiscale, a susținut că executarea pedepsei nu este întotdeauna o soluție eficientă în combaterea evaziunii fiscale. Potrivit acestuia, recuperarea prejudiciului, majorat cu o sumă adițională de 15% și dobânzi, reprezintă o măsură mult mai eficientă pentru stoparea și remedierea acestei probleme. Declarațiile au fost făcute de liderul PNL pe pagina sa de Facebook, vineri, imediat după ce legea privind consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale a fost promulgată de Președintele României. Președintele Ciucă a subliniat că noul act normativ va contribui la întărirea capacității statului de a combate evaziunea fiscală. De asemenea, acesta a precizat că legea prevede sancțiuni mai aspre pentru cei care nu-și plătesc impozitele sau contribuțiile, pedeapsa maximă putând ajunge la 10 ani de închisoare. În plus, în cadrul legii, a mai fost dezincriminată evaziunea fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, cu condiția ca acesta să fie acoperit integral, plus o majorare de 15%. Astfel, faptele evazioniste vor fi sancționate mai dur, iar statul va avea mai multe resurse pentru a recupera prejudiciile. Legea privind consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis vineri, după ce acesta a constatat că aceasta este constituțională și va reprezenta o nouă etapă în justiție. Demersul guvernamental a fost susținut și de Curtea Constituțională, în motivarea avizului său. Cu toate acestea, mulți politicieni și experți fiscali au exprimat îngrijorarea că dezincriminarea unor fapte de evaziune fiscală ar putea avea un impact negativ asupra colectării veniturilor la bugetul de stat. Cu toate acestea, liderul PNL Nicolae Ciucă a subliniat că legea este menită să consolideze lupta împotriva evaziunii fiscale, ducând la o mai bună administrare fiscală și la stimularea cetățenilor și companiilor să-și plătească corect și la timp impozitele și contribuțiile. Reprezentanții partidului de guvernământ au promis că vor monitoriza îndeaproape aplicarea legii și vor face orice modificări necesare pentru a asigura că aceasta va avea rezultate pozitive în combaterea evaziunii fiscale în România. Cu toate acestea, este important ca și cetățenii să fie conștienți de importanța respectării obligațiilor fiscale și să înțeleagă că refuzul de a plăti impozitele și contribuțiile afectează întreaga societate și economie.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Avertizare meteo pentru următoarele patru săptămâni: Temperaturi ridicate și precipitații mai puține, conform ANM
Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, în intervalul 13 mai - 10 iunie. Potrivit estimărilor, temperaturile vor fi mai mari decât cele normale în marea majoritate a țării, iar ploile vor fi puține. În prima săptămână, între 13 și 20 mai, se așteaptă creșteri ușoare de temperatură în vestul țării, în timp ce sudul și estul vor înregistra scăderi minore. În restul teritoriului, temperaturile vor fi în jurul valorilor obișnuite pentru această perioadă. În plus, cantitățile de precipitații vor fi sub media în cea mai mare parte a țării. În săptămâna următoare, între 20 și 27 mai, temperatura va fi în general în limite normale, în întreaga țară. Ploile vor fi apropiate de media pentru această perioadă în majoritatea regiunilor. În a treia săptămână prognozată, între 27 mai și 3 iunie, se estimează că temperatura va fi în general apropiată de valorile multianuale în toată țara. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de media în cea mai mare parte a țării, posibil puțin mai mici în vest. În ultima săptămână prognozată, între 3 și 10 iunie, meteorologii prevăd o ușoară creștere a temperaturilor față de normele climatologice, în întreaga țară. De asemenea, ploile vor fi apropiate de media normală în cea mai mare parte a țării, cu posibile deficituri în sud-vest. Potrivit datelor ANM, această prognoză este importantă pentru agricultură și alte activități care depind de condițiile meteorologice. Toți cetățenii sunt sfătuiți să țină cont de aceste estimări pentru a se pregăti în consecință și a preveni eventuale neplăceri.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Fermierii se confruntă cu o problema urgenta: lipsește calificarea tractoriștilor în România. Salarii atractive, dar tinerii nu sunt atrași de meserie. Studenții nu sunt suficient pregătiți pentru a conduce utilaje. Școlile agricole nu îndeplinesc necesitățile pieței. Statul trebuie să ia măsuri pentru a rezolva criza în agricultură.
Căutarea disperată a fermierilor pentru tractoriști competenți în România În ultimul timp, fermierii români se confruntă cu o problemă tot mai presantă: lipsa angajaților calificați care să conducă tractoarele pentru lucrările agricole. Cu toate că sectorul agricol este unul dintre cele mai importante din economie, în prezent sunt nevoie de cel puțin 400 de tractoriști, însă găsirea unor persoane potrivite pentru acest job devine tot mai dificilă. Potrivit unui studiu recent, fermierii se plâng că nu mai găsesc oameni cu abilitățile necesare pentru a conduce utilajele agricole, deși salariile oferite pot ajunge până la 3.000 de euro. Cu toate acestea, atractivitatea salariilor nu reușește să convingă tinerii să opteze pentru o carieră în agricultură. Studiul mai arată că problema nu constă doar în lipsa de personal calificat, ci și într-o lipsă de pregătire a tinerilor. Școlile de meserii nu reușesc să pregătească elevii în mod corespunzător pentru a deveni tractoriști competenți, ceea ce duce la o cerere tot mai mare pentru această meserie. Cele mai multe școli agricole se află în județele Botoșani, Buzău, Iași și Teleorman, însă majoritatea elevilor nu își doresc să urmeze o carieră în agricultură, ci doar să termine cele 12 clase obligatorii. De asemenea, mulți dintre cei mai în vârstă nu au cunoștințele necesare pentru a lucra cu utilaje agricole moderne. Cu toate acestea, România are o suprafață agricolă totală de aproximativ 14,7 milioane de hectare, din care doar 10 milioane sunt cultivate. Având în vedere importanța agriculturii pentru economie, este necesar ca guvernul să ia măsuri pentru a rezolva această problemă, astfel încât fermierii să poată avea acces la personal calificat și să poată continua să dezvolte sectorul agricol.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Marea Britanie a ieșit din recesiune. Creşterea economică, cea mai mare din ultimii trei ani, a depăşit aşteptările
Economia Marii Britanii a înregistrat în primul trimestru al anului 2024 cea mai mare creştere din ultimii aproape trei ani, punând capăt recesiunii tehnice în care intrase în a doua jumătate a anului trecut şi oferind un impuls premierului Rishi Sunak înainte de alegeri, relatează Reuters şi AFP, preluate de News.ro. Două trimestre consecutive de contracţie economică sunt în general considerate de economişti ca fiind definiţia unei aşa-numite recesiuni "tehnice". Oficiul Naţional de Statistică a anunţat vineri că produsul intern brut a crescut cu 0,6% în primele trei luni ale anului, aceasta fiind cea mai mare creştere din trimestrul al patrulea din 2021, când crescuse cu 1,5%. Creşterea din primul trimestru din 2024 a depăşit toate previziunile unui sondaj Reuters realizat în rândul a 39 de economişti, care indicau o expansiune de doar 0,4% a produsului intern brut în perioada ianuarie-martie, după ce PIB-ul se contractase cu 0,3% în ultimul trimestru din 2023. Datele de vineri au fost salutate de premierul Rishi Sunak, deşi Partidul Laburist din opoziţie, care are un avans mare în sondajele de opinie, i-a acuzat pe Sunak şi pe ministrul de finanţe Jeremy Hunt că nu cunosc cu adevărat realitatea. "Nu există nicio îndoială că au fost câţiva ani dificili, dar cifrele de creştere de astăzi sunt o dovadă că economia îşi revine pe deplin, pentru prima dată de la pandemie", a declarat Hunt. "Nu este cazul ca miniştrii conservatori să proclame victoria şi să le spună britanicilor că niciodată nu au avut o situaţie atât de bună", a declarat în replică Rachel Reeves de la Partidul Laburist, care speră să îi succeadă lui Hunt în funcţia de ministru de finanţe. Banca Angliei (BoE), care a menţinut joi rata dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, prognozase, la rândul ei, o creştere trimestrială de 0,4% pentru primul trimestru al acestui an şi o creştere mai mică, de 0,2%, pentru al doilea trimestru. BoE, care a majorat de 14 ori dobânda sa cheie între decembrie 2021 şi septembrie anul trecut pentru a combate inflaţia, a menţinut fără surpriză, joi, dobânda cheie la 5,25%. Dar banca centrală s-a declarat "optimistă" cu privire la scăderea inflaţiei, ceea ce ar trebui să îi permită să reducă ratele în lunile următoare, atenuând astfel o măsură ce apasă asupra finanţelor gospodăriilor şi întreprinderilor şi, prin urmare, asupra economiei. Joi, instituţia monetară şi-a majorat previziunile de creştere pentru Marea Britanie la 0,5% pentru întregul an 2024 şi la 1% în 2025. Inflaţia din Marea Britanie a scăzut uşor în martie, la 3,2% în ritm anual, de la 3,4% în luna precedentă. Aceasta a încetinit semnificativ de la vârful de peste 11% atins la sfârşitul anului 2022, dar este încă peste ţinta de 2% stabilită de Banca Angliei. În timp ce "lucrurile sunt încă dificile pentru mulţi oameni", economia britanică a trecut de o cotitură, a salutat vineri premierul Rishi Sunak într-o postare pe X. Lira sterlină s-a întărit în raport cu dolarul american după publicarea cifrelor de vineri. Pe bază lunară, economia a crescut cu 0,4% în martie, mai rapid decât creşterea de 0,1% prognozată de economişti într-un sondaj Reuters, reflectând forţa din comerţul cu amănuntul, transportul public, transportul rutier şi sănătatea - parţial datorită reducerii numărului de greve din sectorul public. Producţia de automobile a avut, de asemenea, o performanţă bună, contrabalansată de slăbiciunea continuă din construcţii. Datele de vineri au arătat, de asemenea, că PIB-ul din martie a fost cu 0,7% mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme şi peste toate aşteptările economiştilor, care prognozau o creştere de 0,3%. Cu toate acestea, Marea Britanie a avut în continuare una dintre cele mai lente recuperări de pe urma efectelor pandemiei de coronavirus. La sfârşitul primului trimestru din 2024, economia ţării era cu doar 1,7% mai mare decât nivelul de la sfârşitul anului 2019, înainte de pandemie, doar Germania - din grupul ţărilor democratice cele mai bogate, G7 - stând mai prost. "În pofida perspectivelor mai bune pe termen scurt, îmbunătăţirea creşterii PIB-ului pare să fie limitată de slăbiciunea continuă a creşterii productivităţii, precum şi de posibilităţile reduse de creştere a nivelului de ocupare a forţei de muncă", a declarat Yael Selfin, economist-şef la KPMG UK. "Ne aşteptăm ca creşterea să continue pentru restul anului, susţinută de un context economic mai favorabil", a spus Selfin. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut pentru prima dată în ultimii doi ani în primul trimestru, cu 0,4%, dar a fost cu 0,7% mai mic decât în anul precedent, subliniind presiunea continuă asupra nivelului de trai şi lupta Marii Britanii pentru a stimula productivitatea.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Starea de sănătate a lui Florin Piersic îmbunătățită, medicii anunță progrese după operația la genunchi
Starea de sănătate a lui Florin Piersic s-a îmbunătățit în urma unei operații la genunchiul său, conform medicilor de la Spitalul Foișor din Capitală. Potrivit reprezentanților spitalului, după evaluarea de dimineață, starea actorului este în ușoară îmbunătățire și evoluează lent spre bine. Medicii au declarat că Florin Piersic este cooperant și se poate hrăni singur. Aceasta este o veste bună, având în vedere că în urmă cu o zi actorul a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru a-i fi înlocuită proteza de la picior. Această intervenție a fost necesară pentru a trata infecția generalizată cauzată de proteza veche. Reprezentanții spitalului au explicat că prima zi de după operație este critică, însă parametrii biologici ai actorului au fost îmbunătățiți și acesta nu mai prezintă febră. De asemenea, Florin Piersic poate să se hrănească și să bea lichide singur, ceea ce denotă o evoluție favorabilă. Potrivit medicilor, proteza veche a fost înlocuită cu una provizorie, făcută din ciment și antibiotic, pentru a combate infecția. Actorul va rămâne sub supravegherea medicilor pentru următoarele 72 de ore, iar starea lui va fi monitorizată în continuare. Florin Piersic este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați actori români, iar starea lui de sănătate a fost îngrijorătoare în ultimele săptămâni. Fanii și colegii de breaslă au trimis mesaje de încurajare și speră ca actorul să se însănătoșească cât mai repede. Cu toate acestea, reprezentanții spitalului au asigurat că starea de sănătate a lui Florin Piersic este în ușoară îmbunătățire și rămân optimiști în privința recuperării sale. Ne dorim ca marele actor să se întoarcă cât mai curând pe scena teatrului și să încânte publicul cu talentul său.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Femeie din Iași, scăpată cu viață după ce a trecut în grabă prin fața unui TIR, momentul surprins de o cameră de bord
O femeie din Iași a scăpat cu viață după un incident periculos petrecut pe trecerea de pietoni. Momentul a fost surprins de o cameră de bord și a devenit rapid viral pe rețelele de socializare. Traseul femeii a început de la câțiva metri de trecerea de pietoni, când aceasta a văzut un TIR oprit pentru a le da prioritate altor pietoni. În graba ei, femeia a decis să treacă prin fața camionului, fără să se asigure că este în siguranță. Cu toate acestea, femeia a intrat în unghiul mort al camionului, fără să își dea seama că acesta își va porni din nou motorul. Din fericire, șoferul a observat imediat și a frânat în ultima clipă, evitând astfel un accident grav. Imaginile surprinse de camera de bord arată cât de aproape a fost femeia de a fi lovită de camion. Norocul ei a fost că șoferul a avut prezență de spirit și a acționat rapid pentru a evita tragedia. Autoritățile au atras atenția asupra importanței traversării străzii doar în locuri special amenajate, precum trecerile de pietoni. De asemenea, este esențial ca pietonii să acorde atenție în trafic și să se asigure că pot traversa în siguranță, evitând astfel riscurile inutile. Incidentul de pe trecerea de pietoni din Iași a atras atenția asupra pericolelor la care se expun pietonii care traversează neregulamentar. În acest caz, femeia a tras un semnal de alarmă și sperăm ca, în viitor, să fie mai prudenți atunci când se află în trafic. Siguranța noastră este responsabilitatea noastră și este important să acționăm cu responsabilitate pentru a evita tragediile.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale
Iohannis, de Ziua Independenţei Naţionale: E esenţial să reflectăm la România pe care dorim s-o construim pentru generaţiile viitoare
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis vineri, un mesaj cu prilejul Zilei Independenţei Naţionale a României, în care arară că în timp ce rememorăm istoria, este esenţial să reflectăm la România pe care dorim să o construim pentru generaţiile tinere şi la ceea ce putem face în prezent pentru a asigura un viitor plin de prosperitate şi bunăstare. De la obţinerea independenţei şi până acum, statul român a făcut progrese semnificative. România este membru respectat al NATO şi al Uniunii Europene, statut care ne oferă garanţii de securitate la cel mai înalt nivel, dar şi o platformă solidă de colaborare cu parteneri internaţionali care împărtăşesc aceleaşi valori, în vederea dezvoltării, precum şi a consolidării stabilităţii şi a rezilienţei împotriva provocărilor contemporane, arată preşedintele, conform News.ro. „Sărbătorim astăzi un moment cardinal, proclamarea Independenţei Naţionale a României, «naţiune de sine stătătoare”, aşa cum o definea cu mândrie acum 147 de ani Mihail Kogălniceanu în faţa membrilor Parlamentului. Obţinerea independenţei României a fost o consecinţă a procesului istoric declanşat prin Unirea Principatelor din 1859, o etapă crucială în evoluţia poporului român şi a desăvârşirii unităţii naţionale prin Marea Unire din 1918”, spune preşedintele Klaus Iohannis în mesaj. Şeful statului arată că atingerea acestui ideal a fost posibilă pentru că societatea românească a înţeles că doar în libertate deplină este posibil progresul spiritual şi material al unei naţiuni. „Astăzi aducem un solemn omagiu înaintaşilor noştri care au luminat parcursul naţiunii române în cele mai complicate vremuri şi cinstim memoria ostaşilor români care s-au jertfit pentru îndeplinirea acestui vis al independenţei. Cronica faptelor petrecute pe câmpurile de luptă de la Plevna, Griviţa, Rahova sau Smârdan stă mărturie a curajului şi a eroismului lor. În contextul geopolitic actual, marcat dramatic de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, prin recrudescenţa politicilor dreptului forţei în detrimentul ordinii internaţionale bazate pe reguli şi norme de drept, lecţiile trecutului capătă valenţe mult mai profunde. Istoria Europei, căreia ţara noastră i s-a alăturat după 1848 la procesele sale politice şi economice majore, ne arată că exercitarea în mod democratic a suveranităţii, în concordanţă cu valorile şi drepturile fundamentale ale omului, constituie baza dezvoltării popoarelor. Independenţa naţiunilor este cheia de boltă a dialogului paşnic dintre ţări şi civilizaţii”, subliniază preşedintele. Klaus Iohannis mai arată că „evenimentele care au loc în prezent evidenţiază relevanţa menţinerii suveranităţii statale, valoare fundamentală a oricărei naţiuni, care trebuie în permanenţă întărită politic şi economic, apărată cu responsabilitate şi seriozitate. Independenţa şi suveranitatea naţională nu pot fi separate de libertate şi democraţie, care au nevoie să fie reafirmate zi de zi, prin acţiunile şi opţiunile noastre”. „Fiecare generaţie contribuie la păstrarea lor, deoarece doar prin eforturile constante ale fiecăruia dintre noi putem fi siguri că drepturile şi libertăţile fundamentale şi statul de drept rămân piloni pe care se dezvoltă armonios societatea noastră. De la obţinerea independenţei şi până acum, statul român a făcut progrese semnificative. România este membru respectat al NATO şi al Uniunii Europene, statut care ne oferă garanţii de securitate la cel mai înalt nivel, dar şi o platformă solidă de colaborare cu parteneri internaţionali care împărtăşesc aceleaşi valori, în vederea dezvoltării, precum şi a consolidării stabilităţii şi a rezilienţei împotriva provocărilor contemporane”, arată preşedintele. Klaus Iohannis mai afirmă că „în timp ce rememorăm istoria, este esenţial să reflectăm la România pe care dorim să o construim pentru generaţiile tinere şi la ceea ce putem face în prezent pentru a asigura un viitor plin de prosperitate şi bunăstare. „Am convingerea că împreună, cu multă putere şi curaj, ghidaţi de ataşamentul profund faţă de valorile democratice, vom depăşi toate provocările şi vom asigura trăinicia realizărilor decisive din istoria noastră. La mulţi ani, România!”, a mai transmis șeful statului.
Articol postat în data 10 May 2024
Nationale