Ucraina a anunțat marți că a lansat rachete americane ATACMS asupra unor ținte militare în Rusia, marcând prima recunoaștere oficială a unei astfel de operațiuni după luni de restricții impuse de Pentagon. Statul Major de la Kiev consideră atacul „o evoluție semnificativă” în conflict.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a afirmat marţi că Rusia nu mai circulă în Marea Baltică aşa cum o făcea înainte, deoarece zona a devenit în mare parte un spaţiu dominat de NATO după aderarea Finlandei şi Suediei în 2023 şi 2024. El a explicat că regiunea este acum puternic influenţată de Alianţă.
Președintele rus Vladimir Putin a solicitat marți membrilor Organizației de Cooperare de la Shanghai să se sincronizeze în politicile energetice. „Ne așteptăm la o mai mare coordonare între partenerii OCS în materie de energie”, a spus Putin în cadrul unei reuniuni la Moscova, la care au participat liderii guvernelor din aceste țări.
Kremlinul a acuzat Polonia că cedează în fața rusofobiei, după un act de sabotaj comis pe o linie feroviară poloneză esențială pentru aprovizionarea Ucrainei. Autoritățile poloneze susțin că doi ucraineni, angajați ai serviciilor secrete ruse, ar fi responsabili de explozie.
Organizația Mondială a Sănătății a tras un semnal de alarmă privind nivelul ridicat al rezistenței la antimicrobiene, menționând că una din șase infecții bacteriene nu mai răspunde tratamentelor standard. OMS estimează că milioane de vieți sunt deja afectate și cere măsuri imediate pentru a păstra progresele medicale.
Ministrul Apărării din Italia, Guido Crosetto, a anunțat necesitatea creării unei noi unități civil-militare cu 5.000 de membri pentru a lupta împotriva amenințărilor generate de războiul hibrid. Aceasta ar urma să dezvolte capacități predictive și să descurajeze atacurile combinând acțiuni militare și non-militare.
Israelul a transmis că dorește să „întindă mâna tuturor vecinilor săi care doresc pace și prosperitate”, în timp ce Palestina solicită desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare pe teritoriul său. Aceste declarații au apărut după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție americană care sprijină planul de pace al lui Donald Trump.
Marți, fațada Cancelariei federale din Berlin a fost pângărită cu vopsea roșie de doi activiști pro-palestinieni, care au scris cuvântul „făptaș” pe clădire. Poliția i-a reținut pe cei doi, un bărbat de 26 de ani și o femeie de 27 de ani, care sunt acum cercetați penal pentru faptele comise.
Barbel Bas, lidera SPD și ministru al Muncii din Germania, a avertizat că guvernul de coaliție riscă să devină instabil dacă parlamentul nu adoptă pachetul controversat de reformă a pensiilor. Proiectul a fost deja aprobat ferm în guvern și în acordul inițial de coaliție.
Parlamentul sloven a aprobat o lege care declară mai multe cartiere rome drept „zone de risc”, permițând poliției să efectueze percheziții fără mandat și să exercite o supraveghere extinsă. Măsura a stârnit critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului, care o consideră discriminatorie.
Parlamentul rus a aprobat marți creșterea TVA de la 20% la 22%, într-un efort de a genera venituri suplimentare pentru economia afectată de conflictul cu Ucraina. Această modificare ar putea aduce aproximativ 12,3 miliarde de dolari la bugetul de stat.
Începând de săptămâna viitoare, cetățenii olandezi vor primi o broșură oficială care oferă indicații pentru gestionarea primelor 72 de ore în caz de crize majore, precum atacuri cibernetice, pene de curent, inundații sau conflicte armate. Inițiativa vizează creșterea rezilienței populației, potrivit anunțului guvernului interimar.