Externe
Parchetul European ameninţă că dă în judecată Comisia Europeană. Kovesi i-a scris Ursulei von der Leyen (Politico)
Laura Codruţa Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO) - însărcinat cu investigarea infracţiunilor financiare grave care afectează interesele UE - a luat, la 9 aprilie, măsura neobişnuită de a lansa o aşa-numită „procedură de soluţionare amiabilă” cu Comisia Europeană. Acesta este ultimul pas juridic înainte de un litigiu şi, dacă nu se ajunge la un acord, lupta ar putea ajunge până la Curtea de Justiţie a UE, relatează Politico, potrivit News.ro. Procurorii europeni - care investighează inclusiv acuzaţiile de natură penală în legătură cu negocierile pentru vaccinurile Covid dintre Ursula von der Leyen şi directorul general al Pfizer - ameninţă acum Comisia Europeană cu acţiuni în justiţie. Procurorii se tem că nu-şi vor mai putea face treaba în mod corespunzător, dacă Comisia va pune în aplicare un plan de reducere a bugetului său - o măsură anunţată în februarie şi care a fost o surpriză, susţine EPPO, potrivit sursei citate. Scrisoarea lui Laurei Kovesi a ajuns, la începutul lunii aprilie, la trei funcţionari de rang înalt din cadrul Comisiei, potrivit documentului obţinut de Politico. În aceasta, şefa EPPO susţine că executivul european îi privează pe procurori, prin măsura preconizată, de mijloacele necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient, punând presiune asupra bugetului său, în special asupra sumelor cheltuite pentru IT. Atunci când EPPO a fost lansat, în vara anului 2021, Comisia a fost de acord să furnizeze facilităţi IT, fără a fi indicată o dată de încheiere. În prezent, Comisia a informat EPPO că doreşte să retragă sprijinul IT. Suma în discuție este de aproximativ 5 milioane de euro, potrivit estimărilor EPPO. „Decizia unilaterală de a pune capăt, la 31 decembrie 2024, furnizării serviciilor menţionate către EPPO prezintă un risc ca parchetul independent al Uniunii să se afle în imposibilitatea de a-şi mai îndeplini sarcinile şi de a-şi îndeplini misiunea”, a scris Kovesi, adăugând că „este de datoria Comisiei să se abţină de la orice măsură ce ar putea pune în pericol atingerea obiectivului încredinţat EPPO de a combate infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii”. Este neobişnuit ca o instituţie a UE să ameninţe Comisia cu un proces, dar tensiunea se acumulase. Printr-o scrisoare deschisă trimisă deputaţilor europeni şi prin remarci publice în Parlamentul European, Kovesi ceruse de câteva săptămâni Comisiei să îşi reevalueze decizia de a tăia o parte substanţială a sprijinului pe care îl acordă echipei EPPO, cu sediul în Luxemburg, care a preluat recent un caz ce investighează modul în care von der Leyen a gestionat afacerile cu vaccinuri Covid, mai notează Politico. Miza ar putea fi mai mult decât o reducere a bugetului IT, scrie însă Politico. O instituţie relativ nouă, EPPO este, de asemenea, una foarte importantă, deoarece procurorii săi sunt împuterniciţi să conducă anchete transfrontaliere asupra a ceea ce statele membre şi Comisia spun că reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa UE: organizaţiile criminale care urmăresc banii UE. În 2023, numărul investigaţiilor EPPO a crescut vertiginos, a arătat instituţia în raportul său anual. Anul trecut au fost deschise peste 200 de anchete de fraudă legate de mecanismul de redresare şi de rezilienţă la nivelul UE, instrumentul care oferă finanţare din partea UE pentru a contribui la stimularea redresării economice post-Covid şi care are o valoare de peste 800 de miliarde de euro. În 2022, când plăţile UE se aflau în fazele incipiente, au fost lansate doar 15 anchete. Pe de altă parte, anchetatorii de la EPPO au preluat de la procurorii belgieni investigaţia care o vizează pe Ursula von der Leyen pentru „interferenţă în funcţiile publice, distrugere de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”, potrivit documentelor juridice consultate de Politico şi unui purtător de cuvânt al procuraturii din Liege. Procurorii EPPO investighează presupuse infracţiuni penale, dar nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz, precizează Politico. Comisia era obligată prin lege să răspundă în termen de 15 zile la scrisoarea EPPO. „Comisia a răspuns EPPO în perioada desemnată pentru o soluţionare amiabilă”, a declarat un purtător de cuvânt. „În răspunsul său, Comisia şi-a exprimat disponibilitatea de a continua să sprijine serviciile IT ale EPPO în viitorul apropiat, în condiţii specifice. Nu putem face alte comentarii” a transmis purtătorul de cuvânt. Comisia a negat orice încercare de a interveni în independenţa EPPO şi a declarat într-un comunicat că „a sprijinit în mod constant activităţile EPPO încă de la început şi respinge cu tărie orice insinuare conform căreia decizia Comisiei în cadrul procedurii bugetare ar avea vreo legătură cu vreo investigaţie a EPPO”.
Articol postat cu 12 ore în urmă
Externe
Noul Ministru al Apărării din Rusia Ucraina preocupată de numirea unui economist la conducerea apărării Rusiei
Un economist a fost numit ca noul ministru al apărării în Rusia, semn că Moscova este dispusă să îşi reformeze economia pentru a face faţă provocărilor militare. Este concluzia trase de consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, în urma deciziei preşedintelui rus Vladimir Putin de a-l propune pe Andrei Belousov în funcţia de ministru al apărării. Belousov, fost vicepremier, va înlocui în acest post pe Serghei Şoigu, care va deveni secretar al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. Potrivit Agerpres, declaraţiile lui Podoliak, date pentru Reuters, indică faptul că Rusia scoate în prim-plan preocupările sale de natură militară, dominând astfel de întreaga economie. "Rusia îşi bazează aproape în întregime economia pe nevoile sale militare. Va deveni o ţară militaristă, iar economia sa va fi construită exclusiv pentru a fabrica echipamente militare", a declarat Podoliak. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare pentru Ucraina, care se află în inferioritate de resurse şi personal pe câmpul de luptă, în timp ce forţele ruse se deplasează lent în estul regiunii Donbas şi se pregătesc pentru un nou atac în Harkov, în nord-estul ţării, potrivit Reuters. Consilierul prezidenţial a subliniat că războiul din Ucraina se află într-o etapă crucială, după 27 de luni de lupte, şi a făcut apel la intensificarea sancţiunilor impuse Rusiei de către comunitatea internaţională. Totodată, oficialul ucrainean a cerut în mod repetat sprijinul militar din partea occidentalilor. "Ucraina are nevoie de mai multe avioane, capacităţi extinse de acţiune, mai multe provizii, deoarece ne aflăm într-o fază hotărâtoare a războiului, care va defini lumea postbelică", a explicat Podoliak.
Articol postat cu 13 ore în urmă
Externe
Regizorul Mohammad Rasoulof fuge din Iran dupa ce a fost condamnat la închisoare și lovituri de bici
Unul dintre cei mai cunoscuți cinești iranieni, Mohammad Rasoulof, a anunțat pe contul său de Instagram că a fugit din țară, cu o zi înainte de începerea Festivalului Internațional de Film de la Cannes. Potrivit avocatului său, acesta a reușit să treacă granița și să fie în siguranță, ajutat de prieteni și oameni necunoscuți. Rasoulof a declarat pentru AFP: "Le sunt recunoscător prietenilor și cunoștințelor mele, dar și oamenilor care m-au ajutat să trec granița și să fiu în siguranță, uneori cu riscul vieții lor." Cineastul a postat un videoclip însoțit de mesajul său, în care pot fi văzuți munți înzăpeziți. Avocatul său, Babak Paknia, a confirmat că Rasoulof a părăsit Iranul și va participa la Festivalul de Film de la Cannes, care se va desfășura în perioada 14-25 mai în sudul Franței. Noul său film, "The seed of the sacred fig", face parte din selecția oficială a festivalului. Rasoulof a mărturisit că trebuie să finalizeze câteva retușuri post-producție la film, înainte de începerea evenimentului. Recent, Rasoulof a fost condamnat la opt ani de închisoare de către un tribunal din Teheran, dintre care cinci cu executare, precum și la lovituri de bici. Avocatul său a explicat că cineastul a fost acuzat de încălcarea securității naționale și a fost obligat să plătească o amendă. De asemenea, i-au fost confiscate bunurile și i s-a interzis să călătorească în străinătate. Cineastul a fost eliberat din închisoarea Ewin din Teheran în februarie 2023, după șapte luni de detenție. Înainte de a fi încarcerat, acesta a criticat prăbușirea unui centru comercial din orașul Abadan, soldată cu numeroase decese. Rasoulof este cunoscut pentru filmele sale critice la adresa regimului iranian și a fost premiat cu Ursul de Aur la festivalul de film de la Berlin, în 2020, pentru filmul său "There is No Evil", care abordează tema pedepsei capitale în Iran. Cineastul locuiește alternativ la Teheran și la Hamburg și și-a continuat activitatea chiar și după interdicția de a realiza filme.
Articol postat cu 13 ore în urmă
Externe
Recep Tayyip Erdogan confirmă transformarea bisericii Chora din Istanbul în moschee. Protestele Greciei nu îl opresc. Primește premierul elen la Ankara.
Biserica Ortodoxă Sfântul Mântuitor din Chora de la Istanbul a fost transformată într-o moschee de către Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, în ciuda protestelor Greciei. Această biserică bizantină este parte a patrimoniului mondial UNESCO și își va schimba numele în "Moscheea Kariye". În timpul unei declarații de presă alături de prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis, Președintele Erdogan a declarat că moscheea rămâne deschisă pentru toți. Cu toate acestea, Mitsotakis a exprimat dezacordul său cu privire la această decizie și a afirmat că această "comoară culturală" ar trebui să fie accesibilă pentru toți vizitatorii. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis urmează să se întâlnească cu Președintele Erdogan în cadrul unei vizite oficiale la Ankara și intenționează să îi ceară să anuleze decizia de a transforma biserica în moschee. Recep Tayyip Erdogan a sărbătorit redeschiderea moscheei din Ankara și a ordonat transformarea acesteia în moschee în august 2020, la o lună după deschiderea Bazilicii Sfânta Sofia pentru cultul musulman. Ministerul grec al Afacerilor Externe a denunțat această decizie ca fiind o "provocare", considerând că transformarea bisericii într-o moschee va afecta caracterul și va dăuna acestui monument care face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Biserica Sfântul Mântuitor din Chora este cunoscută pentru istoria sa seculară și pentru mozaicurile și frescele sale impresionante, inclusiv o compoziție monumentală a Judecății de Apoi datând din secolul al XIV-lea. Această decizie de a transforma biserica într-o moschee a provocat îngrijorări cu privire la soarta mozaicurilor și frescelor sale, deoarece religia islamică interzice reprezentarea figurilor umane. În ciuda protestelor Greciei și a criticilor din partea comunității internaționale, Președintele Erdogan a insistat că moscheea va rămâne accesibilă pentru toți cei care doresc să o viziteze. Cu toate acestea, această decizie continuă să stârnească îngrijorări cu privire la protejarea patrimoniului cultural și istoric al Choriei.
Articol postat cu 15 ore în urmă
Externe
Apariție Specială a Monarhului Charles și Prințului William. Moment Unic când Moștenitorul Tronului Primește Funcție Importantă de la Tatăl Său
Înalt grad militar transferat de Regele Charles al III-lea al Marii Britanii către Prințul William Luni, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a predat un grad militar important fiului său, Prințul William, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Muzeul Aviației Militare din sudul Angliei. Evenimentul a fost marcat de o rară apariție comună a celor doi, în timp ce Regele își accelerează revenirea la îndatoririle publice după ce a fost diagnosticat cu cancer. Prințul William a primit gradul de colonel-șef al Forțelor Aeriene Britanice din partea tatălui său, o funcție pe care Regele în vârstă de 75 de ani a deținut-o timp de 32 de ani. Ceremonia a avut loc în fața unui elicopter Apache și sub privirile personalului de serviciu. Funcția de colonel-șef este mai mult un rol ceremonial, iar posesorul are rolul de a menține legătura între corpul de armată și familia regală. Regele Charles a declarat despre fiul său: "Este, cu adevărat, un pilot foarte bun." Prințul William a fost pilot de elicopter de căutare și salvare în cadrul Forțelor Aeriene Britanice. Această ceremonie este cel mai recent angajament al lui Charles al III-lea de când a revenit la îndatoririle publice, la sfârșitul lunii aprilie. Regele se află în tratament pentru un tip de cancer de aproape trei luni, după ce Palatul Buckingham a făcut acest anunț. Prințul William, în vârstă de 41 de ani, și-a luat și el o pauză de la îndatoririle sale oficiale pentru a sta alături de soția sa, Kate, care suferă de cancer și urmează chimioterapie. William a declarat că soția sa se simte bine. La ceremonia de luni, Regele Charles a spus cu tristețe "la revedere", dar a adăugat că Forțelor Aeriene Britanice vor deveni din ce în ce mai puternice sub conducerea fiului său. "Aveți grijă de voi și nu vă pot spune cât de mândru am fost să vă am alături în tot acest timp", a adăugat monarhul. Transferul rolului de colonel-șef a fost anunțat în august anul trecut, în urma ascensiunii la tron a Regelui Charles.
Articol postat cu 15 ore în urmă
Externe
Părinții soldaților israelieni cer armatei să oprească ofensiva în Rafah: Fiii noștri sunt epuizați fizic și psihic
Părinții a peste 900 de soldați israelieni dislocați în Gaza au semnat o scrisoare prin care cer armatei să anuleze ofensiva în curs de desfășurare la Rafah, numind-o o „capcană a morții” pentru copiii lor care „sunt epuizați fizic și psihic”. „Este evident pentru oricine are bun simț că, după luni de avertismente și anunțuri cu privire la o incursiune în Rafah, există forțe de cealaltă parte care se pregătesc în mod activ să lovească trupele noastre”, se spune în scrisoarea trimisă pe 2 mai, notează The Guardian. „Fiii noștri sunt epuizați fizic și psihic”, se adaugă în scrisoarea adresată ministrului apărării, Yoav Gallant, și șefului de stat major al Forțelor de Apărare Israelului (IDF), locotenentul general Herzi Halevi. „Și acum, intenționezi să-i trimiți în această situație periculoasă? … Aceasta este nimic mai puțin decât o imprudență.” Scrisoarea a fost semnată inițial de părinții a circa 600 de soldați, dar în ultimele zile părinții altor 300 au semnat-o. Între 360.000 și 500.000 de palestinieni au fugit din Rafah în ultima săptămână, după avertismentele israeliene de a evacua cartierele din est și central înainte de noi atacuri care par să deschidă o nouă fază sângeroasă a conflictului de opt luni. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sugerat că va respinge presiunea SUA de a opri un atac la scară largă asupra orașului, unde aproximativ 1 milion de palestinieni și-au căutat adăpost după ce au fugit de luptele de la începutul conflictului. Orice luptă în Rafah va fi probabil complexă și dificilă, menționează sursa citată. Hamas a avut luni de zile să consolideze apărarea acolo, iar complexele de tuneluri de sub oraș sunt considerate a fi în mare parte intacte. „Rafah este o capcană a morții”, a spus Anat, mama unui soldat al forțelor speciale israeliene desfășurat în Gaza. „Hamas a avut mult timp să pregătească locul pentru uciderea soldaților noștri. Suntem foarte îngrijorați.” Israelul a descris orașul drept ultimul bastion al Hamas, spunând că trebuie să-l invadeze pentru a-și duce la bun sfârșit obiectivele de a desființa gruparea, de a-i ucide conducerea și de a returna cei 132 de ostatici care sunt captivi. În altă parte a teritoriului devastat de război, Hamas a reușit să-și reimpună autoritatea după operațiunile IDF. „În primele luni de război am susținut întreaga operațiune. Nu a fost altă opțiune decât să lupți și să scapi de Hamas în Gaza. Dar în ultimele luni, înțelegem că nu există un plan clar”, a mai spus Anat. IDF a convocat inițial 350.000 de rezerviști pentru ofensiva militară împotriva Hamas lansată în urma atacului surpriză din octombrie lansat de organizația islamistă extremistă în sudul Israelului, care a ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili. Majoritatea au fost eliberați din serviciu în ianuarie, deși unii sunt acum mobilizați din nou pentru ofensiva Rafah. Trei divizii ale IDF sunt acum active în Gaza, cea mai mare forță din ultimele luni. Idit, mama unui comandant israelian, a declarat că e îngrozită. „Fiul meu mi-a trimis un mesaj pe WhatsApp acum câteva minute. Sunt în deplasare la Rafah, mi-a spus el. Și sunt îngrozită. Nu suntem împotriva misiunii de a lupta împotriva Hamas, dar intrarea în Rafah nu justifică această misiune”, spune aceasta Idit a spus că fiul ei nu a vrut să meargă în Rafah, „dar o va face, pentru că este loial armatei”. Autoritățile israeliene nu au răspuns la scrisoarea părinților soldaților. Cu toate acestea, vorbind duminică la o ceremonie de Ziua Memorialului de la Zidul de Vest din Ierusalim, Halevi a spus că este responsabil pentru furnizarea de răspunsuri familiilor soldaților uciși. „Eu sunt comandantul care i-a trimis pe fiii și fiicele voastre la bătălia din care nu s-au întors și la posturile din care au fost răpiți”, a spus Halevi. „Port cu mine în fiecare zi amintirea celor căzuți și sunt responsabil să răspund la întrebările dure care mă țin treaz.” Sprijinul pentru obiectivele războiului din Israel rămâne puternic, dar există o furie din ce în ce mai mare față de factorii de decizie înalt pe măsură ce conflictul continuă. Au existat proteste larg răspândite în weekend, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere demisia lui Netanyahu și alegeri imediate pentru un nou guvern. Alte demonstrații i-au cerut lui Netanyahu să facă mai mult pentru a asigura întoarcerea ostaticilor încă deținuți de Hamas. Aproximativ 250 de israelieni și alți cetățeni au fost duși ostatici în Gaza pe 7 octombrie, iar 80 au fost eliberați în schimbul a 240 de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene în timpul unui armistițiu de scurtă durată din noiembrie. Rudele ostaticilor au părăsit luni un discurs al lui Netanyahu în timpul unei ceremonii la Ierusalim pentru a marca Ziua Memorială a Israelului, care comemorează morții din război și victimele civile ale terorismului. În orașul sudic Ofakim, la o ceremonie similară, mama unui ostatic s-a confruntat cu un ministru de extremă dreaptă care s-a opus cu înverșunare concesiilor către Hamas în schimbul unui acord de încetare a focului. La Tel Aviv, au fost fluturate semne de protest cu sloganul „Sângele lor este pe mâinile tale” înainte de un discurs al lui Yoav Gallant, ministrul apărării.
Articol postat cu 16 ore în urmă
Externe
Fostul Ministru din Kazahstan condamnat la 24 de ani de închisoare pentru uciderea soției într-un restaurant
Un fost ministru kazah a fost condamnat la 24 de ani de închisoare pentru uciderea soției sale în urma unui proces considerat a fi un test pentru promisiunile președintelui Kassym-Jomart Tokayev de a construi o societate mai dreaptă și mai echitabilă. În imaginile șocante prezentate în timpul procesului care a început în martie, Kuandik Bişimbaev (44 de ani) apare lovind și tragând de păr soția sa. După această agresiune, Bişimbaev a fost găsit nevinovat de omucidere, susținând că Saltanat Nukenova (31 de ani) și-a provocat singură rănile fatale. Bişimbaev a fost anterior ministru al economiei în perioada mai-decembrie 2016 și a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru mită. Cu toate acestea, a fost eliberat condiționat după mai puțin de trei ani. Violența domestică este o problemă gravă în Kazahstan, unde statisticile oficiale arată că una din șase femei devine victimă a abuzului domestic din partea soțului sau partenerului. În cazul Bişimbaev, agresiunile sale asupra soției sale au durat aproape opt ore, fără să fie intervenit de niciun martor. Sperăm că această condamnare va reprezenta un pas important în lupta împotriva violenței domestice și că le va transmite tuturor kazahilor că astfel de acte nu vor mai fi tolerate în societatea noastră.
Articol postat cu 18 ore în urmă
Externe
Trei femei din comunitatea LGBT au murit după ce un bărbat le-a incendiat locuința din Buenos Aires unde se aflau
Trei femei au murit din cauza rănilor în urma unui incendiu criminal care a avut loc într-un imobil la Buenos Aires. Comunitatea LGBTQ denunţă fapta drept o „crimă motivată de ură” faţă de cupluri de acelaşi sex, după ce un bărbat în vârstă de 62 de ani a aruncat un exploziv improvizat într-o cameră în care locuiau trei persoane, dintre care două formau un cuplu, relatează AFP, preluat de News.ro. Cea de a treia victimă, în vârstă de 43 de ani, a murit duminică, la o săptămână după incendiu, au anunţat autorităţile din domeniul sănătăţii de la Buenos Aires şi Federaţia LGBT+ Argentina. O primă femeie, în vârstă de 52 de ani, a murit după incendiu, iar alta, de aceeaşi vârstă, miercuri, în urma deflagrației care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică în cartierul Barracas, într-un „conventillo” - un tip de locuinţă-pensiune colectivă, ocupată de mai multe gospodării, adesea o gospodărie pe cameră. Autorul indendiului, arestat la faţa locului Un bărbat în vârstă de 62 de ani, care locuia în imobil de mai mulţi ani, a aruncat probabil un cocteil molotov, dintr-un motiv necunoscut, într-o cameră în care locuiau cele trei lesbiene. Aproximativ 30 de locuitori ai imobilului au fost evacuaţi, iar autorul atacului a fost arestat la faţa locului, după ce a încercat să-şi dea foc. Nici poliţia și nici justiţia nu au comunicat cu privire la mobilul sau contextul atacului. Însă Federaţia LGBT+ şi organisme ale drepturilor omului au arătat cu degetul spre o „crimă a urii” faţă de cuplurile lesbiene. Ministerul Femeilor din provincia Buenos Aires, de orientare peronistă, în opoziţie faţă de preşedintele ultraliberal Javier Milei, a denunţat o „crimă de lesbofobie”, care „nu este un caz izolat şi care face parte din discursuri repetate în mod iresponsabil de către Guvern”. Guvernul lui Javier Milei, care a preluat puterea în decembrie, a anunţat măsuri împotriva unor simboluri feministe sau împotriva diversităţii sexuale. El a suprimat Ministerul Femeilor, a anunţat că va închide Institutul Naţional împotriva Discriminării şi că va interzice limbajul inclusiv în armată - în care nu era o directivă - şi în administraţia naţională. Javier Milei, care se prezintă drept un „anarho-capitalist” şi un „libertarian”, a dat asigurări în mai multe rânduri, în numele „libertăţii proiectului de viaţă”, că este în favoarea uniunilor persoanelor de acelaşi sex, un „contract care poate fi în doi, trei sau în 50, dacă vor”, eventual „cu un elefant, dacă este fidel”, declara el. Însă, persoane din anturajul său şi din sfera sa de influenţă şi-au asumat un discurs care creează, denunţă opoziţia, o atmosferă homofobă. Un apropiat şi un biograf al preşedintelui argentinian, Nicolas Marquez, a catalogat recent homosexualitatea drept un comportament „nesănătos” şi „autodistructiv”.
Articol postat cu 18 ore în urmă
Externe
Suedia se deschide pentru arme nucleare pe timp de razboi: desfăşurării în nouă ţară aliat a NATO
Suedia este dezbătută în prezent de aderarea la NATO, iar această discuţie aduce în prim plan o declaraţie şocantă făcută de prim-ministrul suedez Ulf Kristersson. Într-o conferinţă de presă desfăşurată luni, acesta s-a declarat deschis posibilităţii de a permite desfăşurarea de arme nucleare în Suedia în timp de război. Potrivit unui articol de presă publicat de AFP, Ulf Kristersson a afirmat că această decizie ar fi necesară pentru a proteja Suedia şi alte state democratice din regiune de eventuale ameninţări cu arme nucleare. Deşi Suedia a fost neutră din punct de vedere militar timp de 200 de ani, în luna martie a acestui an, ţara şi-a schimbat poziţia şi a devenit membru al NATO. Însă, aderarea nu este încă definitivă, deoarece Parlamentul suedez urmează să voteze în luna iunie asupra Acordului bilateral de cooperare în materie de apărare (DCA) încheiat cu SUA. Dacă acesta este aprobat, americanii vor avea acces la bazele militare suedeze şi vor putea depozita echipamente şi arme acolo. Această discuţie a stârnit însă proteste din partea mai multor organizaţii neguvernamentale, printre care Societatea suedeză pentru pace şi arbitraj. Acestea au solicitat ca în acord să fie inclusă o interdicţie clară a desfăşurării de arme nucleare pe teritoriul suedez. Însă, guvernul suedez a refuzat această solicitare, invocând un "consens mai larg asupra armelor nucleare" şi o decizie a Parlamentului care interzice utilizarea acestora în timp de pace. Ulf Kristersson a explicat că situaţia este diferită în timp de război şi că decizia de a permite sau nu desfăşurarea de arme nucleare este exclusiv a Suediei. Potrivit acestuia, acest demers ar fi necesar pentru a asigura apărarea ţării în cel mai rău caz, în care o ţară vecină ar ameninţa Suedia cu arme nucleare. Referindu-se la conflictul dintre Ucraina şi Rusia, Kristersson a subliniat că, dacă Ucraina era membră a NATO, nu ar fi fost atacată de Rusia. Acesta a precizat că, deşi aderarea la NATO este un obiectiv important pentru Suedia, ţara va face tot posibilul să evite o astfel de situaţie care ar putea pune în pericol securitatea ţării. Un argument împotriva aderării Suediei la NATO este dat şi de partidul social-democrat, aflat acum la putere, care doreşte să exprime "rezerve unilaterale împotriva desfăşurării de arme nucleare şi de baze militare permanente pe teritoriul suedez". Totuşi, membrii NATO Danemarca şi Norvegia au refuzat să permită desfăşurarea de baze militare permanente sau instalaţii nucleare pe teritoriul lor în timp de pace, ceea ce ar putea să arate că există o ţintă comună şi ceva unitar între toţi aliaţii NATO. Deocamdată, rămâne de văzut dacă declaraţiile lui Ulf Kristersson vor influenţa în vreun fel votul din luna iunie şi dacă Suedia va deveni oficial o ţară membră a NATO. Cert este că această discuţie aprinsă aduce în prim plan odată în plus importanţa şi complexitatea deciziilor care trebuie luate în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea unei naţiuni.
Articol postat cu 18 ore în urmă
Externe
Socialiştii câștigă alegerile în Catalonia, dar au nevoie de aliați pentru a forma un guvern. Separatiștii pierd majoritatea." "Socialiştii obțin victoria, dar au nevoie de aliați pentru a forma un guvern în Catalonia
Catalonia is set to have a new government after the separatist parties, who have been ruling the region for ten years, lost the majority in the regional Parliament on Sunday. According to initial results, the Socialist Party (PSOE) of Prime Minister Pedro Sánchez emerged victorious, six and a half years after a failed secession attempt in 2017, reports AFP from News.ro. The three separatist parties, which had a majority in the regional Parliament, obtained 59 seats, while the absolute majority is 68 seats. Carles Puigdemont's Junts per Catalunya (Together for Catalonia, JxCat) party won 35 seats. The other major separatist party, the Republican Left of Catalonia (ERC) of the current regional president Pere Aragonès, lost significant ground and obtained only 20 seats, while the CUP won four. In the last regional election in February 2021, the three parties won a combined 74 seats, which allowed the separatist bloc to continue ruling the Spanish region of Catalonia. The Socialist Party will need allies in order to govern, as they obtained only 42 seats. The most likely scenario, according to analysts, is a coalition with the radical left - with which Pedro Sánchez is currently governing Spain - and ERC, which would result in the breakup of the separatist bloc. Pedro Sánchez made this election a central issue of his term, hoping to show that Catalonia has turned its back on separatist ambitions. The region, located in the northeast of Spain and home to eight million people, is one of the main economic and industrial engines of the country. In 2017, under the leadership of President Carles Puigdemont, Catalonia attempted to secede from Spain, triggering one of the most serious crises in the country since it returned to democracy after the Franco dictatorship in 1975. On Monday, Carles Puigdemont announced that he will present his candidacy for government formation in the new regional Parliament, leading to a minority government consisting of separatist parties. "I believe there are options to form a government and, as a result, I announce my intention to present my candidacy," announced Puigdemont, who has been living in exile in Belgium since the failed secession attempt in 2017. He made this announcement at a press conference in southern France, in Argelès-sur-Mer.
Articol postat cu 19 ore în urmă
Externe
Lavrov avertizează că Rusia este pregătită dacă Occidentul vrea să lupte pentru Ucraina
Ministrul de Externe rus în exerciţiu, Serghei Lavrov, a declarat că dacă Occidentul vrea să se bată pentru Ucraina pe câmpul de luptă, Rusia este pregătită, citat de agenţia de stat de presă RIA Novosti, potrivit Reuters, preluat de Agerpres. „Este dreptul lor, dacă vor pe câmpul de luptă, să fie pe câmpul de luptă", a afirmat Lavrov, care ocupă funcţia de ministru de Externe de două decenii, în timpul audierilor în Consiliul Federaţiei cu privire la renumirea sa în funcţie în noul guvern al premierului Mihail Mişustin, pe cale de formare, după ce preşedintele Vladimir Putin a început luna aceasta un nou mandat de şase ani. Rusia şi-a intensificat avertismentele privind pericolele unei confruntări directe cu NATO de când preşedintele francez Emmanuel Macron a admis posibilitatea ca, la un moment dat, să fie trimise trupe occidentale în Ucraina. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că trimiterea de trupe NATO în Ucraina ar fi o mişcare potenţial extrem de periculoasă. Preşedintele Vladimir Putin a spus că aceasta ar putea duce chiar la cel de-al Treilea Război Mondial. De asemenea, Moscova urmăreşte îndeaproape o petiţie ucraineană care solicită o astfel de intervenţie. Agenţia de presă RIA Novosti îl citează pe Lavrov, afirmând că negocierile de pace cu privire la Ucraina, preconizate pentru luna viitoare în Elveţia fără participarea Rusiei, reprezintă un ultimatum pentru Moscova. El a comparat situaţia cu „mustrarea pentru un elev" cu note proaste, a cărui soartă este decisă de profesori în timp ce el nu se află în sală, a precizat agenţia. „Nu puteţi vorbi aşa cu nimeni, mai ales cu noi”, a spus Lavrov. „Conferinţa... se rezumă la reafirmarea unui ultimatum pentru Rusia”, a adăugat el. Kremlinul a declarat în mod repetat că nu a refuzat niciodată să negocieze cu autorităţile de la Kiev, notează RIA Novosti. Dar, după cum a declarat recent purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu există în prezent premise pentru aceasta, dat fiind faptul că un demers spre pace este exclus atât de Ucraina, cât şi de Occidentul colectiv, conform agenţiei de presă ruse. Situaţia se poate schimba doar dacă Kievul ia în considerare noile realităţi, toate cerinţele Moscovei sunt bine cunoscute, spune Peskov. Moscova pretinde că Ucraina trebuie să accepte anexarea celor patru regiuni de către Rusia, plus pierderea peninsulei Crimeea, pe lângă statutul de neutralitate, reducerea dimensiunii forţelor armate şi „denazificarea", respectiv schimbarea actualei conduceri de la Kiev şi epurarea întregii societăţi de elementele naţionaliste, conform media ucrainene.
Articol postat cu 20 ore în urmă
Externe