BBC: Bărbatul care a câștigat lupta cu industria cărbunelui și a salvat o pădure uriașă de la distrugere

În momentul în care a văzut pădurea vastă din centrul Indiei, Alok Shukla a știut două lucruri: în primul rând, pădurea, cunoscută ca fiind „plămânii” regiunii Chhattisgarh, unde trăiesc mii de băștinași, animale amenințate cu dispariția și plante rare, era unul dintre cele mai frumoase locuri pe care le-a văzut vreodată și, în al doilea rând, își va dedica viața pentru a lupta împotriva companiilor de miliarde de dolari care încearcă să distrugă pădurea pentru a extrage cărbunii din subteran, scrie BBC. 12 ani mai târziu, Alok poate zâmbi liniștit, gândindu-se la ceea ce a realizat. Săptămâna trecută, bărbatul de 43 de ani a primit Premiul Goldman pentru Mediu (Goldman Environmental Prize) – cunoscut și ca Nobelul verde. Totul a început cu pași mici: în 2012, pădurea Hasdeo Aranya din statul indian Chhattisgarh și cei peste 1.000 de kilometri pătrați plini de viață și diversitate erau în pericol din cauza zăcămintelor uriașe de cărbune ce se găsesc acolo – aproximativ 5,6 miliarde de tone. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media În India, al doilea cel mai mare consumator de cărbune după China, zăcămintele de acest gen sunt foarte valoroase. Dar valoarea vieții băștinașilor – cunoscuți sub numele de Adivasi – și a animalelor care trăiesc în această pădure – elefanți, urși buzați, leoparzi, lupi, tigri, dar și foarte multe specii de păsări – este inestimabilă. Alok nu a fost singurul care a recunoscut valoarea acestor pământuri: autoritățile locale au declarat pădurea zonă protejată cu câțiva ani în urmă, dar procesul nu a fost unul oficial. Totuși, zonele de pădure bogate în cărbuni au început să fie scoase la licitație. Puternicul grup multinațional Adani s-a angajat să construiască cinci mine în zonă în perioada 2010-2015. Alte companii i-au urmat exemplul. Alok se gândea cu tristețe cum întreaga pădure va fi distrusă din cauza exploatării miniere. „Dar încă și mai rău, comunitățile triburilor locale de acolo, care au protejat pădurea timp de secole, nici măcar nu sunt conștienți de impactul pe care minele îl vor avea... sau care sunt prevederile și protecțiile legale” care i-ar putea ajuta să salveze pădurea. Pierderea zonelor tradiționale ale băștinașilor va fi devastatoare, se temea Alok. „Adivasi au trăit acolo timp de mai multe secole. Ei nu cunosc altceva în afară de aceste păduri. Fac parte din identitatea lor.” Triburile încercau să lupte împotriva exploatării pământurilor lor, dar problema era că luptau separat. Alok și-a dat seama că eforturile lor sunt sortite eșecului dacă nu luptă împreună. Două mine începuseră deja să funcționeze din cauză că opoziția a eșuat. „Nu este doar o luptă pentru un sat; de fapt, este o luptă pentru întreaga regiune”, a spus Alok. Din aceste eforturi a luat naștere Comitetul de Rezistență Salvați Hasdeo Aranya – o alianță neoficială formată din activiști care a crescut ca număr și i-au învățat pe oameni despre legile locale și drepturile care le sunt la dispoziție. În același timp, diferitele grupuri de băștinași s-au unit pentru prima dată pentru a-și atinge scopul. Lupta nu a fost ușoară. În 2020, alte mine de cărbune au fost propuse. În timp ce pandemia de Covid-19 se răspândea prin toată țara, Alok a început din nou să organizeze acțiunile. Presiunile făcute de comunitate au dus la anularea planurilor pentru construirea a 3 noi mine în zonă. O lună mai târziu, comunitatea s-a luptat pentru ca autoritățile să desemneze peste 4.000 de kilometri pătrați de pădure drept rezervație de elefanți. Guvernul central a intervenit ca să scoată la licitație 21 de zone de pădure cu zăcăminte de cărbune. A mai durat încă 18 luni, în care comunitatea a condus o campanie online - #SaveHasdeo – un marș în capitala statului și un protest în care participanții au luat în brațe copacii – pentru ca vânzarea pământurilor pentru exploatare să fie anulată. Bătălia care a durat 12 ani nu a fost ușoară, nici pentru Alok și nici pentru comunitatea băștinașilor care trăiesc în pădure. „Este o bătălie între viețile oamenilor și a pădurii pe de-o parte și profiturile corporatiste de cealaltă parte”, a explicat Alok. „În mod natural, orice companie ale cărei profituri și viabilitate sunt în joc vor încerca să ia tot felul de măsuri pentru a se asigura că pun mâna pe pământ.” Chiar și acum mai sunt bătălii de câștigat – pământuri care trebuie revigorate după ce au fost distruse și copaci care sunt în continuare în pericol. Alok speră că premiul Goldman pe care l-a câștigat va inspira alte mișcări din toată lumea și va atrage din nou atenția asupra pădurii. „Orice copac tăiat în Hasdeo Aranya este o greșeală, iar efortul nostru va fi să salvăm fiecare copac.”

Următoarea criză globală ar putea fi provocată de Soare. Care sunt șansele ca o „megafurtună” solară să ne trimită înapoi în Evul Mediu

Pene totale de curent, transmisii radio complet date peste cap și implozia internetului – aceste scene des întâlnite în filmele apocaliptice ar putea să se întâmple și în realitate, iar cauza nu ar fi una pământeană. Una dintre cele mai mari pericole pentru infrastructura globală vine tocmai de la Soare, sub forma furtunilor solare, potrivit Washington Post. Când vorbim despre vreme, ne referim de obicei la ninsori, vânt puternic sau ploi. Dar spațiul are și el „vremea” sa, care uneori se manifestă prin furtuni solare. Soarele este cel mai furtunos loc din sistemul solar – o minge mare de plasmă agitată cu o rotație neuniformă. Liniile câmpului magnetic al Soarelui se mișcă în continuu. Soarele emite uneori cantități mai mari de energie decât în mod normal – aceste explozii de energie sunt cunoscute sub denumirea de furtuni solare. Zonele cele mai luminoase de pe suprafața Soarelui sunt de fapt erupții solare, care produc explozii de radiație. O furtună solară din luna martie a emis nori uriași de particule magnetizate și plasmă fierbinte. Una dintre aceste ejecții de masă coronală s-a îndreptat direct spre Pământ. Din fericire, această erupție nu a fost destul de puternică pentru a ne provoca probleme pe Pământ – s-au format doar câteva aurore boreale în unele regiuni. Totuși, lucrurile ar putea fi mult mai grave dacă o explozie mai intensă ar veni spre noi. Spre exemplu, o furtună solară poate avaria componentele electronice ale sateliților. Sateliții aflați pe orbită la peste 35.000 de kilometri distanță de Pământ, printre care se numără sateliții de telecomunicații și cei de observare a planetei, ar putea fi printre primele obiecte afectate. O furtună solară severă ar putea provoca defecțiuni și în rândul sateliților aflați mai aproape de Pământ. În cazuri extreme, sateliții ar putea să se prăbușească în alte obiecte din spațiu sau din atmosferă. Cablurile de fibră optică de pe fundul oceanelor care formează fundația internetului global ar putea fi afectate și ele de la câteva minute până la câteva ore. O perturbare solară intensă ar produce o furtună magnetică ce ar copleși întreaga planetă și ar pune în pericol toate rețelele de energie electrică. Acești nori uriași de particule încărcate electric se mișcă cu viteze de câteva mii de kilometri pe secundă și se extind pe măsură ce se apropie de Pământ. Din cauza excesului de electricitate care s-ar scurge în pământ, fenomenul poate produce avarii catastrofale rețelelor de electricitate și cablurilor de internet. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Oamenii de știință au identificat trei furtuni solare în ultimii 150 de ani care au fost destul de puternice pentru a perturba viața pe Pământ: prima a fost în 1859, a doua în 1872, iar a treia în 1921. Prima dintre cele trei este cunoscută sub numele de Evenimentul Carrington și a făcut ca toate aparatele telegrafice să o ia razna. Unele dintre ele au produs scântei, altele s-au oprit, iar unele au început să trimită mesaje ciudate fără a fi activate de om. În ziua de azi, problemele ar fi mult mai mari: aproape toată aparatura electronică pe care se bazează lumea modernă ar putea fi dezactivată de o furtună solară destul de puternică. Fenomenele precum erupțiile solare mari sau ejecțiile de masă coronală se produc cel mai des în perioadele de activitate maximă a Soarelui ce au loc odată la 11 ani: în 2025 ar urma să se încheie un nou ciclu. Vestea bună este că furtunile destul de puternice să provoace pagube serioase se produc doar o dată la aproximativ 100 de ani, potrivit cercetătorilor. Vestea proastă este că au trecut mai bine de 100 de ani de la ultima furtună solară majoră. Cel mai înfricoșător aspect al furtunilor solare este că avem la dispoziție foarte puțin timp pentru a reacționa – cam 8 minute, adică timpul în care lumina ajunge de la Soare la Pământ. Cele mai puternice erupții solare pot elibera o cantitate de energie egală cu cea produsă de 10 miliarde de megatone de TNT, ceea ce ar perturba ionosfera și ar afecta orice proces care se bazează pe semnalele emise spre Pământ din spațiu. Radiourile ar putea ceda complet, ceea ce ar înseamnă și că ar fi imposibil să se mai comunice cu avioanele și vasele aflate în tranzit. Sistemele GPS ar putea deveni imprecise – o problemă mare pentru armată și platformele petroliere marine, ale căror operațiuni se bazează pe date foarte precise. Și alte industrii ar întâmpina mari dificultăți, de la finanțe până la media. Fenomenul de ejecție de masă coronală care a lovit planeta în 1989 a lăsat întreaga regiune canadiană Quebec fără electricitate, lăsând pe întuneric 6 milioane de oameni timp de nouă ore. Au fost afectate și rețelele nord-americane și europene. Furtunile solare sunt înfricoșătoare, dar pentru ca totul să se strice, totul trebuie să meargă prost: pentru ca oamenii să se întoarcă în era pre-digitală, sistemul GPS ar trebui să nu mai funcționeze, electricitatea să fie întreruptă complet, iar internetul deconectat total. Cele mai periculoase „mega-furtuni” solare probabil că nu vor produce toate aceste efecte, dar ar putea oricum să perturbe multe sisteme. Guvernele trebuie să se pregătească pentru furtunile solare la fel cum se pregătește și pentru alte urgențe, încercând să prevină producerea dezastrului, cât și dezvoltând capacitatea de a răspunde rapid în cazul în care dezastru se produce oricum. Cu o pregătire adecvată, cel mai grav scenariu ar putea fi la fel de periculos ca o furtună severă care lovește într-o noapte înnorată.

Primul vizitator important din Ucraina, în Serbia pentru a consolida legăturile cu prima doamnă a Serbiei și ministrul său de externe

Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a vizitat duminică capitala Serbiei, Belgrad, însoțită de ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. Aceasta este prima delegație ucraineană la un nivel atât de înalt care vizitează Serbia de la începutul campaniei militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Olena Zelenska s-a întâlnit cu Prima Doamnă a Serbiei, Tamara Vucic, și cu ministrul Kuleba. Alături de ei, a făcut un tur al orașului și a vizitat fortăreața medievală Kalemegdan. Agenția Tanjug a relatat că Olena Zelenska a semnat un acord de cooperare între universitățile din Belgrad și Kiev. "Împreună cu Prima Doamnă Tamara Vucic, am deschis un nou raft ucrainean în Biblioteca Națională a Serbiei. Cred că moștenirea culturală a Ucrainei va fi promovată aici și va contribui la înțelegerea dintre țările noastre", a scris Olena Zelenska pe o rețea socială. Serbia, care aspiră să devină membră a Uniunii Europene, a condamnat agresiunea militară rusească și încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei din februarie 2022, dar a refuzat să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei, cu care menține o relație tradițională de prietenie. În schimb, Serbia a primit mii de refugiați ucraineni, a oferit ajutoare umanitare și a promis asistență pentru operațiunile de deminare și reconstrucție a teritoriului ucrainean. Potrivit unui raport declasificat de Pentagon anul trecut, Serbia a furnizat și arme și muniții Ucrainei, în ciuda legăturilor strânse cu Rusia. De-a lungul anului 2022, președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit de trei ori cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la reuniuni internaționale. Ultima întâlnire a avut loc în februarie, la Tirana, în Albania.

Cine este noul ministru al Apărării din Rusia. Putin a pus un economist în locul unui general

Vladimir Putin l-a propus pe Andrei Belousov pentru postul de ministru al apărării, deţinut anterior de Serghei Şoigu, informează TASS, care citează un comunicat postat pe canalul de Telegram al Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus. În schimb, potrivit unui decret prezidenţial, Şoigu este numit secretar al Consiliului de Securitate rus, funcţie în care îl înlocuieşte pe influentul Nikolai Patruşev, fost director al FSB, considerat unul dintre „şoimii” regimului Putin. Putin l-a propus pentru postul de ministru al apărării pe Andrei Belusov, fost vicepremier, un economist civil. Preşedintele rus doreşte ca ministrul apărării să fie absolut deschis inovării şi ideilor noi, motiv pentru care l-a ales pe Belusov, a menţionat Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Potrivit propunerilor prezidenţiale primite de Consiliul Federaţiei, Şoigu este înlocuit la conducerea Ministerului Apărării de Andrei Belousov. În guvernul anterior, Belousov a fost prim-viceprim-ministru. Andrei Belousov, în vârstă de 65 de ani, a fost în diferite momente consilier al preşedintelui Vladimir Putin pe probleme economice, ministru al dezvoltării economice, director al Departamentului de Economie şi Finanţe al Biroului guvernamental rus, director general al Centrului de Analiză Macroeconomică şi Previziuni pe termen scurt şi a lucrat la Academia de Ştiinţe a URSS, devenită apoi Academia Rusă de Ştiinţe, între 1981 şi 2006, relatează News.ro. Belousov a ocupat, de asemenea, funcţia de şef interimar al Cabinetului de Miniştri în perioada 30 aprilie - 19 mai 2020, când premierul Mihail Mişustin a fost spitalizat din cauza infecţiei cu coronavirus. Schimbarea lui Serghei Şoigu, care era în funcţia de ministru al apărării din 2012 şi era considerat unul dintre cei mai de încredere oameni ai lui Putin, intervine după doi ani şi câteva luni de război cu Ucraina, timp în care armata, mai ales la începutul invaziei, a fost criticată pentru lipsa de echipamente, coordonare şi profesionalism. În acest timp, Putin s-a confruntat cu o revoltă eşuată a mercenarilor Wagner, al căror şef, Evgheni Prigojin, avea o adversitate personală faţă de Serghei Şoigu. De curând, Ministerul rus al Apărării a fost zguduit de un scandal de corupţie la nivel înalt, implicându-l pe adjunctul lui Şoigu, Timur Ivanov, ceea ce a generat semne de întrebare, întrucât era binecunoscută averea sa afişată de ani de zile. Unii analişti s-au gândit că ar putea fi vorba de o luptă între clanuri rivale sau chiar de un semn al schimbării lui Şoigu din funcţie. Premierul rus în exerciţiu Mihail Mişustin, a cărui numire pentru un nou mandat, propusă vineri de Vladimir Putin, a fost confirmată de Duma de Stat, a propus sâmbătă o serie de numiri ministeriale, cu excepţia responsabililor pentru forţele de securitate şi a ministrului de externe. Potrivit Constituţiei ruse, premierul nu poate propune Dumei de Stat candidaţii pentru ministerele care îi raportează direct preşedintelui Federaţiei Ruse. Acestea sunt Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Apărării şi Ministerul Justiţiei. Vladimir Putin îi propune el însuşi pe candidaţii pentru posturile de şefi ai acestor ministere şi teoretic se consultă cu camera superioară a parlamentului - Consiliul Federaţiei. Potrivit comunicatului publicat duminică de Consiliul Federaţiei, Vladimir Putin a trimis aceste propuneri. Dacă Şoigu nu mai figurează la Ministerul Apărării, în schimb ministrul de externe, Serghei Lavrov, un alt aliat de cursă lungă a liderului de la Kremlin, rămâne în fruntea diplomaţiei ruse, pe care o conduce de două decenii. La rândul lui, Vladimir Putin este la conducerea Rusiei de 25 de ani. Numirile în noul guvern vin după învestirea ca preşedinte, pentru un al cincilea mandat, al lui Vladimir Putin, care a avut loc la începutul săptămânii. Ca o noutate adusă de remaniere, în noul guvern, Serviciul Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară va fi subordonat de-acum direct lui Vladimir Putin. Până acum era la Ministerul Apărării, dar în contextul războiului din Ucraina şi al scandalului de corupţie de la Ministerul Apărării, liderul de la Kremlin vrea probabil să aibă o supervizare directă a acestui sector important.

Preşedinta Macedoniei de Nord a refuzat să pronunţe noul nume al ţării la ceremonia de învestire, proteste virulente din partea Atenei şi Bruxelles

Macedonia de Nord are o nouă preşedintă, iar acest lucru a stârnit nemulțumiri și proteste din partea Greciei. Duminică, Gordana Siljanovska-Davkova a depus jurământul pentru a-şi începe mandatul, dar a refuzat să pronunțe numele stabilit pentru țara sa în 2018. Această decizie a fost criticată de Comisia Europeană și a fost catalogată ca fiind o încălcare a unui acord internațional. Gordana Siljanovska-Davkova a precizat că îşi va exercita funcția de președintă în mod consecvent și responsabil, și că va respecta Constituția și legile. Ea a menționat că își va apăra suveranitatea, integritatea teritorială și independenţa Macedoniei. Cu toate acestea, în jurământ nu a fost folosit numele oficial al țării, Macedonia de Nord. În replică, Guvernul Greciei a reacționat printr-o declarație oficială din partea Ministerului de externe. Aceștia au afirmat că gestul președintei nord-macedonene este "o încălcare flagrantă a acordului de la Prespa și a Constituției țării vecine". Este vorba despre acordul semnat în 2018, prin care Macedonia de Nord a acceptat să adauge indicația geografică "de Nord" la numele său, pentru a o diferenția de provincia greacă cu același nume. Grecia a mai adăugat că progresele în relațiile bilaterale și parcursul european al Macedoniei de Nord depind de aplicarea integrală a acordului de la Prespa şi de folosirea numelui constituţional al ţării vecine. Aceasta se referă la faptul că în urma acestui acord, Grecia și-a dat acordul pentru aderarea Macedoniei de Nord la NATO și a deblocat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Ambasadoarea Greciei la Skopje a părăsit ceremonia de învestire ca semn de protest față de această situație. Decizia președintei Gordana Siljanovska-Davkova de a nu respecta acordul semnat cu Grecia a stârnit o reacție vehementă din partea Atenei. Gestul său a fost considerat ca fiind lipsit de respect față de parteneri și de înțelegerea bilaterală dintre cele două țări. De menționat că Gordana Siljanovska-Davkova a candidat în alegeri din partea formațiunii VMRO-DPMNE, un partid de dreapta cu tendințe naționaliste. Cu toate acestea, ea a obținut sprijinul majorității parlamentare și a fost aleasă în funcția de președinte al Macedoniei de Nord.

News Alert Putin l-a înlăturat pe Şoigu

Președintele rus Vladimir Putin l-a înlocuit pe Serghei Șoigu, aliatul său pe termen lung, din funcția de ministrul al apărării, la peste doi ani de la începutul războiului din Ucraina. Putin a semnat duminică decretul, care a intrat imediat în vigoare. După ce Mihail Mișustin a fost confirmat ca premier de către Duma de Stat, vineri, acesta a prezentat lista cu miniștrii noului Executiv, care conform legii trebuie format după depunerea jurământului președintelui. Dar, potrivit Constituţiei, premierul nu poate propune Dumei de Stat candidaţii pentru ministerele care îi raportează direct preşedintelui Federaţiei Ruse. Acestea sunt Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Apărării şi Ministerul Justiţiei. Astfel că, Vladimir Putin numește candidaţii la posturile de şefi ai acestor ministere şi teoretic se consultă cu Consiliul Federaţiei. Duminică, Camera Superioară a Parlamentului a transmis că Putin l-a desemnat pe Andrei Belousov, fost vicepremier, drept nou ministru al Apărării, în locul aliatului său Serghei Șoigu, scrie Reuters. În guvernul anterior, Belousov a fost prim-viceprim-ministru. Andrei Belousov, în vârstă de 65 de ani, a fost în diferite momente consilier al preşedintelui Vladimir Putin pe probleme economice, ministru al dezvoltării economice, director al Departamentului de Economie şi Finanţe al Biroului guvernamental rus, director general al Centrului de Analiză Macroeconomică şi Previziuni pe termen scurt şi a lucrat la Academia de Ştiinţe a URSS, devenită apoi Academia Rusă de Ştiinţe, între 1981 şi 2006, notează News.ro. Belousov a ocupat, de asemenea, funcţia de şef interimar al Cabinetului de Miniştri în perioada 30 aprilie - 19 mai 2020, când premierul Mihail Mişustin a fost spitalizat din cauza infecţiei cu coronavirus. Valeri Ghersimov, șeful Statului Major General al Rusiei, și Serghei Lavrov, ministru de Externe, rămân în funcții. Serghei Şoigu a fost numit secretar al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, printr-un decret semnat de președintele rus, conform TASS. Postul a fost ocupat până acum de Nikolai Patruşev. Acesta a fost demis de Putin și va fi numit într-o nouă funcţie, în cadrul complexului militar-industrial. Schimbările, care vor fi aprobate cu siguranță de parlamentari, sunt cele mai semnificative pe care Putin le-a făcut la capitolul militar de la trimiterea a zeci de mii de soldați în Ucraina, în februarie 2022, în ceea ce el a numit o operațiune militară specială. Tehnic, schimbarea îi oferă lui Șoigu o slujbă care este considerată din punct de vedere tehnic ca fiind superioară rolului său în ministerul apărării, asigurându-i astfel continuitate și salvându-i într-un fel reputația, notează Reuters. Numirea lui Belousov, un oficial civil cunoscut mai degrabă pentru activitatea sa de economist, decât pentru cunoștințele pe câmpul de luptă, este cea mai mare surpriză. Schimbarea va fi, de asemenea, probabil văzută de o încercare a lui Putin de a supune cheltuielile pentru apărare unui control mai atent pentru a se asigura că fondurile sunt cheltuite efectiv, după ce mâna dreaptă a lui Șoigu și ministru adjunct al apărării, Timur Ivanov, a fost arestat cu acuzația că a luat mită.

Lupte crancene in Harkov, la granița cu Rusia - Mii de civili au fost evacuati

Lupte crâncene în provincia Harkov între armata ucraineană și rusească Duminică seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lupte crâncene au loc în provincia nord-estică a țării sale, Harkov. Aceste lupte sunt rezultatul unor acțiuni ofensive desfășurate de armata rusă începând de vineri. Mii de persoane au fost evacuate din zonă din cauza acestor lupte care au început să afecteze populația civilă. „Bătălii defensive și lupte crâncene continuă pe o mare parte din frontiera noastră”, a spus președintele Zelenski într-un mesaj transmis în fiecare seară. El a mai adăugat că scopul atacurilor rusești din regiunea Harkov este de a dispera și a diminua moralul armatei ucrainene. În același timp, sursa citată de Agerpres a relatat că au avut loc lupte intense și în provincia estică Donețk. Acestea se desfășoară pe mai multe sectoare ale frontului, conform informațiilor oferite de Ministerul rus al Apărării. Potrivit agențiilor AFP și Reuters, în dimineața zilei de duminică, Ministerul rus al Apărării a anunțat că a ocupat patru sate în provincia Harkov, după cinci sate ocupate cu o zi în urmă. Această intensificare a ofensivei armatei rusești a determinat Garda Națională ucraineană să evacueze aproximativ 4.000 de civili din regiunea Harkov. Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a admis că situația trupelor sale în Harkov este dificilă și că forțele rusești au obținut „succese parțiale” în anumite zone. Totuși, el a menționat că acestea nu au reușit să străpungă frontul, în ciuda unei presupuse mari ofensive rusești. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), trupele rusești desfășoară „operațiuni ofensive limitate” de-a lungul graniței cu provincia Harkov, obținând în același timp câștiguri tactice semnificative în zonele slăb apărate ale armatei ucrainene. Situația este îngrijorătoare, având în vedere că această armată se confruntă cu un deficit de efective și muniții. Deși există informații despre desfășurarea unor „acțiuni ofensive” în provincia Harkov din partea Rusiei, aceasta nu a confirmat oficial declanșarea unei mari ofensive pe acest front. Între timp, mai mulți bloggeri militari ruși analizează intensificarea atacurilor armatei lor și posibilele obiective ale acestor operațiuni. În ciuda acestor speculații, Rusia menționează doar că desfășoară acțiuni ofensive în zonă.

Alerta de știri Putin l-a înlocuit pe Șoigu de la Ministerul Apărării

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că îl înlocuieşte pe aliatul său pe termen lung, Serghei Șoigu, din funcţia de ministrul al apărării, după peste doi ani de la începutul războiului din Ucraina, conform unui anunţ făcut de Camera Superioară a Parlamentului duminică. Noul premier, Mihail Mişustin, a prezentat lista cu miniştrii din noul Executiv vineri, imediat după ce a fost confirmat de către Duma de Stat. Conform legii, acest lucru trebuie să se întâmple după ce preşedintele depune jurământul. Constituţia rusă stipulează că premierul nu poate propune candidaţi pentru ministerele care îi raportează direct preşedintelui Federaţiei Ruse. Aceste ministere includ cel al Internelor, Externelor, Situaţiilor de Urgenţă, Apărării şi al Justiţiei. Prin urmare, este responsabilitatea lui Vladimir Putin să numească candidaţii pentru aceste ministere şi să se consulte cu Consiliul Federaţiei în privinţa acestora. Duminică, Camera Superioară a Parlamentului a transmis că preşedintele Putin l-a desemnat pe fostul vicepremier Andrei Belousov drept noul ministru al Apărării în locul lui Serghei Șoigu. De asemenea, Putin a propus ca actualul ministru al Externelor, Serghei Lavrov, să rămână în funcţie. În plus, preşedintele Putin l-a demis pe Nikolai Patruşev din postul de secretar al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, potrivit agenţiilor ruse de presă.

Angajații Vaticanului cer condiții de muncă mai bune și se plâng de aglomerația din muzee

Aproape 50 de angajați din Cetatea Vaticanului au trimis o notificare oficială către cardinalul Fernando Vérgez Alzaga, șeful administrației Cetății Vaticanului, cerând condiții mai bune de muncă și reclamând faptul că în muzee sunt primiți mai mulți vizitatori decât normele de securitate permit. Aceștia au atras atenția că condițiile de muncă amenință sănătatea și demnitatea angajaților și că managementul este defectuos, mai ales dacă scopul este doar de a genera profit. Informațiile au fost dezvăluite de cotidianul italian Il Corriere della Sera și confirmate de avocata lor, Laura Sgro, pentru AFP. Este prima acțiune colectivă intentată de către angajații Vaticanului, deoarece această țară-stat nu recunoaște sindicatele. Dacă Vaticanul nu răspunde la cerințele lor, aceștia riscă să fie dați în judecată. Reclamanții susțin că sunt victimele unor reguli prea stricte sau ale încălcărilor legislației muncii și securității sociale. Câteva dintre exemplele lor includ faptul că atunci când sunt în concediu medical, nu au permisiunea să părăsească domiciliul lor și inspectorii de la afaceri sociale pot face vizite neanunțate oricând. De asemenea, orele suplimentare sunt plătite cu un salariu mai mic decât cel normal, iar detașările și promovările sunt făcute la întâmplare. Angajații se plâng de lipsa oricărei forme de protecție socială atunci când își întrerup activitatea. În plus, în timpul pandemiei de COVID-19, când muzeele au fost închise și angajații au rămas acasă, aceștia au fost obligați să ramburseze orele de muncă neremunerate din salariile lor. Totodată, nemulțumiții acuză Vaticanul că permit un număr mare de vizitatori, depășind limitele de securitate. Muzeele Vaticanului, inclusiv Capela Sixtină, au în total 700 de angajați, inclusiv 300 de paznici, restauratori și cercetători specializați în gestionarea colecțiilor prețioase. Cu toate acestea, muzeul primește milioane de vizitatori în fiecare an, fiind o sursă importantă de venituri pentru Sfântul Scaun.

Proteste în Tunisia împotriva arestării avocaților și jurnaliștilor critici la adresa președintelui Kais Saied

Egiptul sprijină plângerea Africii de Sud împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție pentru genocid

Egiptul a anunţat duminică oficial că va sprijini formal la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) plângerea formulată de Africa de Sud împotriva Israelului pentru presupuse crime de genocid comise în războiul aflat în desfăşurare în Fâşia Gaza. "În urma agravării intensităţii şi proporţiei atacurilor israeliene împotriva civililor palestinieni" în Fâşia Gaza, inclusiv a "atacurilor directe" împotriva populaţiei şi distrugerii infrastructurilor vitale din enclava palestiniană, Egiptul a decis să susţină această plângere la CIJ, a explicat Ministerul de Externe egiptean într-un comunicat, relatează agenţiile DPA şi EFE, preluate de Agerpres. De asemenea, Egiptul acuză Israelul că "forţează palestinienii să fugă sau să fie strămutaţi din teritoriile lor", fapt care a contribuit la "o criză umanitară fără precedent ce a creat condiţii în care este imposibil de locuit în Fâşia Gaza". Toate aceste acţiuni israeliene constituie "o încălcare flagrantă" a dreptului umanitar internaţional, precum şi a celei de-a patra Convenţii de la Geneva din 1949 asupra protecţiei civililor în război, a mai precizat Ministerul de Externe egiptean. Acesta din urmă cere Israelului să aplice măsurile provizorii dispuse de CIJ în ianuarie pentru asigurarea livrării ajutorului umanitar în Fâşia Gaza. MAE de la Cairo solicită de asemenea Consiliului de Securitate al ONU să ia "măsuri imediate" pentru o încetare a focului şi a operaţiunilor militare israeliene la Rafah, oraş din Fâşia Gaza situat la graniţa egipteană şi care este ultimul refugiu al palestinienilor ce fug din calea luptelor dintre gruparea islamistă palestiniană Hamas şi armata israeliană. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a dispus în ianuarie Israelului să autorizeze accesul umanitar în Fâşia Gaza, să protejeze populaţia palestiniană şi să facă tot ce-i stă în putere pentru a preveni actele de genocid, fără a-i cere însă încetarea operaţiunii militare în enclava palestiniană. Dar CIJ nu s-a pronunţat încă asupra cazului în sine sesizat de Africa de Sud, respectiv plângerea că în Fâşia Gaza a avut loc un genocid, prin încălcarea de către Israel a Convenţiei ONU asupra genocidului semnate în anul 1948. Această parte a procedurii judiciare ar putea dura ani la rând. După o incursiune armată a grupării Hamas în care aceasta a ucis circa 1.200 de persoane în Israel pe 7 octombrie, Israelul desfăşoară în enclava palestiniană o puternică ofensivă militară care a ucis până în prezent peste 35.000 de palestinieni, alţi peste 78.000 fiind răniţi, majoritatea civili, femei şi copii, conform autorităţilor sanitare din Fâşia Gaza.

Donald Trump, discurs șocant în New Jersey: Hannibal Lecter este un om minunat. De multe ori avea un prieten la cină

Donald Trump a lăudat sâmbătă personajul principal din filmul „Tăcerea mieilor”, criminalul în serie Hannibal Lecter, spunând că este „un om minunat” și a lansat o tiradă de comentarii disprețuitoare la adresa imigranților care ajung în SUA, la un miting electoral din New Jersey. „Regretatul și marele Hannibal Lecter este un om minunat”, a spus Trump la mitingul electoral din Wildwood, New Jersey, sâmbătă, după ce a întrebat mulțimea dacă a văzut cineva filmul „Tăcerea mieilor”, scrie The Guardian. „De multe ori avea un prieten la cină”, a spus Trump râzând înainte de a ajunge la tema imigranților. „Dar, Hannibal Lecter. Felicitări, regretatul mare Hannibal Lecter. Avem oameni care sunt eliberați în țara noastră pe care nu îi dorim în țara noastră și vin complet necontrolați, total necontrolați.” Declarațiile fostului președinte adresate participanților la mitingul din Wildwood, New Jersey, în fața unei mulțimi estimate de aproximativ 80.000 de susținători, l-au inclus și pe Al Capone, spunând că „a fost acuzat mai mult decât marele Alphonse Capone”, violentul șef al mafiei din Chicago din epoca prohibiției. Dar sâmbătă nu a fost prima mențiune a lui Trump despre Hannibal Lecter, notează Forbes. Trump a mai făcut o paralelă între imigranți și Hannibal Lecter și în martie, când a spus că oamenii care vin în țară sunt „oameni aspri, în multe cazuri din închisori, din instituții mintale, aziluri de nebuni,... știi, aziluri de nebuni, ca în „Tăcerea mieilor”. Și a continuat în același narativ din această sâmbătă: „Hannibal Lecter, îl cunoaște cineva pe Hannibal Lecter? Nu-i vrem în țara asta.” Philadelphia Inquirer notează că susținătorii fostului președinte s-au revărsat în Wildwood în „camioane împodobite cu steaguri pe care scria Trump”. Potrivit publicației, sute de oameni și-au instalat tabăra peste noapte pe promenadă pentru a prinde evenimentul. „Țara se îndreaptă într-o direcție greșită”, a declarat Kelly Carter-Currier, o profesoară pensionară în vârstă de 62 de ani din New Hampshire, pentru Inquirer. „Așadar, sperăm că oamenii vor vota pe persoana potrivită. Și dacă nu o fac, nu știu. Al treilea război mondial?” Pe de altă parte, democrații din New Jersey resping importanța evenimentului. Congresmanul Mikie Sherrill a spus că mulți dintre susținătorii lui Trump așteptați ar fi venit din afara statului. „Jersey nu va fi un loc primitor pentru Trump”, a spus Sherrill. Iar Andy Kim, un congresman care candidează pentru Senatul SUA, a spus că apatia generalizată față de guvern a dus la mai mult sprijin pentru Trump. „Sper că oamenii recunosc că el nu este cineva care are o agendă care va duce la un tip mai bun de politică”, a spus Kim.