Vineri, Slovenia a lansat un program dedicat nomazilor digitali veniți din țări terțe, adică persoane din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European. Aceștia pot obține o viză de ședere temporară de până la un an și permise pentru reîntregirea rapidă a familiei.
Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean după ce a fost făcut public planul de pace propus de Putin și Trump. Într-un discurs de zece minute, liderul de la Kiev a descris situația ca o „alegere imposibilă”: „Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener esențial”.
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a anunțat lansarea cărții „Jurnalul unui deținut”, ce va apărea pe 10 decembrie. Volumul de 216 pagini descrie în detaliu cele 20 de zile petrecute de Sarkozy în închisoarea La Santé.
În Franța s-a declanșat un scandal după ce șeful Statului Major, generalul Fabien Mandon, a afirmat că națiunea trebuie să accepte ideea pierderii tinerilor soldați în cazul unui conflict militar cu Rusia. El a precizat că se referă la militarii între 18 și 27 de ani, nu la minori, dar a subliniat importanța acceptării durerii pentru păstrarea modului de viață al țării.
Grecia a intrat în vizorul Rusiei după ce a semnat un acord cu Ucraina pentru co-producerea dronelor maritime, care urmează să fie folosite de forțele navale ale ambelor țări. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au oficializat parteneriatul pe 17 noiembrie.
Organizatorii Eurovision au decis să schimbe regulile votului și promovării, după disputele generate de rezultatul ediției din 2025, când Israel a câștigat votul publicului, dar a terminat pe locul al doilea în clasamentul final. Schimbările vin ca răspuns la îngrijorările unor țări legate de corectitudinea sistemului și de campaniile promoționale externe.
Un jurnalist de investigație din Croația a depus o plângere la procuratura din Milano împotriva președintelui sârb Aleksandar Vučić, acuzându-l de implicare în „Safari Sarajevo”, o operațiune în care lunetiști străini ar fi ucis civili în timpul asediului din Sarajevo din anii 1990.
Statele Unite au amenințat să reducă schimbul de informații și livrarea de arme către Ucraina pentru a o determina să accepte un acord de pace, au declarat surse citate de Reuters. Presiunea exercitată de Washington asupra Kievului este mai intensă decât în orice altă rundă anterioară de negocieri.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a afirmat că eșecurile de pe front ar trebui să determine Ucraina să accepte negocierile cât mai curând. „Eficiența acțiunilor Forțelor Armate ale Federației Ruse ar trebui să-l convingă pe Zelenski și pe regimul său că este mai bine să negocieze acum, mai bine chiar în acest moment, decât mai târziu”, a spus Peskov.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că „următoarele două sau trei săptămâni vor fi cruciale” pentru succesul planului american de pace în Ucraina. El a subliniat necesitatea ca Europa să evite implicarea directă în conflictul ruso-ucrainean, într-o intervenție la postul național ungar de radio.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a anulat întâlnirile prevăzute pentru vineri pentru a purta o convorbire telefonică urgentă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Subiectul principal este planul propus de SUA și Rusia pentru încheierea conflictului din Ucraina.
Statele Unite au prezentat o nouă propunere de pace pentru conflictul dintre Rusia și Ucraina, care presupune cedarea unor teritorii și reducerea armatei ucrainene. Planul, aprobat de Donald Trump, cere Kievului să renunțe la alianțe militare și să accepte condiții dure, fiind considerat prea favorabil Moscovei de oficialii ucraineni.