Președintele american Donald Trump a confirmat că a acceptat invitația liderului chinez Xi Jinping de a efectua o vizită în China în aprilie. În schimb, Trump l-a invitat pe Xi să vină în Statele Unite pentru o vizită de stat mai târziu în acest an, după o discuție telefonică recentă între cei doi.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că, deși discuțiile recente dintre SUA și Ucraina au adus un nou impuls diplomatic, nu se anticipează o evoluție semnificativă în negocierile de pace din această săptămână. Merz a subliniat că interesele Ucrainei sunt și ale Europei și trebuie protejate colectiv.
Donald Trump a purtat o convorbire telefonică cu președintele Chinei, Xi Jinping, în cadrul căreia cei doi au discutat despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina, a anunțat Casa Albă, transmite Sky News. Xi a îndemnat toate părțile implicate să „reducă diferențele” pentru a avansa spre pace.
Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson a lansat o critică vehementă asupra planului de pace al președintelui american Donald Trump destinat încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina. Într-un editorial pentru Daily Mail, și-a exprimat scepticismul față de intențiile din spatele acestui proiect.
Borger Borgenhaug, fost tâmplar și acum magnat imobiliar, trăiește în Elveția, departe de nepoții săi și de norvegiana Marea Nordului. El spune că exilul său fiscal e prețul pentru evitarea impozitului pe avere mărit, care a determinat sute de milionari să părăsească Norvegia.
Vulcanul Hayli Gubbi din nord-estul Etiopiei a erupt pentru prima dată după aproape 12.000 de ani, eliberând o coloană densă de fum de până la 14 kilometri înălțime. Erupția, care a durat câteva ore duminică, a împrăștiat cenușă deasupra Mării Roșii, îndreptându-se către Yemen și Oman.
O instanță lituaniană l-a condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pe cetățeanul ucrainean Daniil Bardadim, care în 2024 a încercat să dea foc unui magazin Ikea din Vilnius. Tânărul, în vârstă de 17 ani la momentul incidentului, a fost găsit vinovat de un „act de terorism constând în incendierea unui centru comercial”.
Planul inițial al SUA pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina a fost redus de la 28 la 19 puncte în cadrul negocierilor de la Geneva. Modificările au venit ca urmare a refuzului Ucrainei și aliaților europeni de a accepta anumite cerințe considerate inacceptabile, cum ar fi limitarea efectivelor militare și cedarea teritoriilor.
Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe, a declarat la 24 noiembrie la Bruxelles că situația din Ucraina „nu va face decât să se înrăutățească” dacă liderii europeni „pro-război” împiedică aprobarea planului de pace. El consideră că această atitudine va crește numărul victimelor și riscul de escaladare.
Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis premierului turc Recep Tayyip Erdogan că prima variantă a planului de pace în 28 de puncte pentru Ucraina, propusă de Statele Unite, reprezintă o bază bună pentru discuții. Moscova consideră că acest plan ar putea constitui un cadru pentru o soluționare pașnică a conflictului.
Statele Unite controlează accesul la informații militare extrem de importante pentru Ucraina și Europa, iar Casa Albă le folosește ca pârghie în negocieri. Donald Trump a blocat anterior schimbul de date pentru a forța Ucraina să accepte un acord favorabil Rusiei, iar acum există din nou amenințarea suspendării acestui sprijin dacă Kievul refuză un nou plan de pace.
Autoritățile poloneze au reținut un al treilea cetățean ucrainean suspectat că a participat la o operațiune de sabotaj a căilor ferate, acțiune care ar fi fost susținută de Rusia. Volodimir B.