Rusia folosește teorii conspiraționale și dezinformări pentru a slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina
Update 3 ore în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Platforma europeană EU vs Disinfo a analizat cele mai surprinzătoare narațiuni false propagate în 2025 de aparatul de propagandă rus, care vizează manipularea opiniei publice și deprecierea imaginii Ucrainei. EU vs Disinfo notează că aceste campanii au ca scop principal subminarea democrațiilor liberale și distorsionarea realității prin răspândirea deliberată a confuziei și îndoielii în contextul războiului din Ucraina.
👉Modul în care Rusia combină războiul militar cu ofensiva informațională
Potrivit specialiștilor, Rusia rămâne principalul generator global de dezinformare, utilizând sistematic acțiuni de Interferență și Manipulare Străină a Informațiilor (FIMI). Aceste operațiuni au menirea să modeleze opinii, să creeze confuzie și, în cele din urmă, să provoace haos. EU vs Disinfo arată că propaganda rusească servește drept susținere unei strategii militare mai ample, iar impactul războiului informațional este acum la fel de important ca forța armată.
În timp ce atacurile armate continuă să producă distrugeri în Ucraina, campaniile de dezinformare destabilizează societățile, erodează sprijinul pentru guvernul ucrainean și încearcă să șteargă granița dintre realitate și manipulare. Astfel, Kremlinul urmărește să slăbească determinarea țărilor occidentale de a susține Ucraina și normele dreptului internațional.
👉Analiza narațiunilor false și impactul lor asupra percepției publice
EU vs Disinfo, parte a East StratCom Task Force din Serviciul European de Acțiune Externă, a dezvăluit cinci exemple relevante de dezinformări larg răspândite de propagandă rusă în 2025. Una dintre acestea promovează ideea că bijuterii furate din Muzeul Luvru ar fi fost găsite în averea unui oligarh ucrainean – o poveste neconfirmată de vreo autoritate sau sursă credibilă și menită să sugereze corupția amplă din Ucraina.
O altă afirmație falsă implică Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, într-o achiziție de lux extremă: un Bugatti evaluat la 4,5 milioane de euro, poveste actualizată cu o factură falsificată și un videoclip generat de inteligența artificială. Bugatti a dezmințit că ar fi avut vreo astfel de vânzare, iar scopul nu este mașina în sine, ci insinuarea că liderii ucraineni duc o viață extravagantă în timp ce cer ajutor internațional.
Un alt mit răspândit susține că sancțiunile Uniunii Europene ar transforma Europa într-un „pustiu alimentar” dominat de consumul exclusiv de viermi – o exagerare total nefondată, deoarece supermarketurile continuă să fie aprovizionate normal, iar gustările pe bază de insecte reprezintă doar un trend existent cu mult înainte de aceste sancțiuni.
Totodată, s-a promovat o teorie conspirațională despre alegerea președintelui Ucrainei într-o stațiune alpină în prezența oficialilor britanici și americani. Fără nicio dovadă, această poveste sugerează că liderii ucraineni nu sunt aleși democratic, ci impuși de puteri străine, contrazicând realitatea alegerilor transparente și monitorizate internațional din Ucraina.
Într-o încercare cu același scop, propaganda rusă pretinde că Volodimir Zelenski ar fi cumpărat vila fostei conduceri naziste din Alpi, o negație a faptelor, deoarece proprietatea este în continuare deținută de o fundație germană publică și nu este scoasă la vânzare. Această asociere este destinată să provoace șoc și să justifice eticheta de „nazist” aplicată de Kremlin opozanților săi.
👉Strategia Kremlinului în războiul informațional
Specialiștii de la EU vs Disinfo subliniază că poveștile absurde și extravagante servesc ca instrumente de distragere a atenției pentru a obosi și confunda publicul. În timp ce faptele false foarte evidente sunt combătute, falsurile mai subtile și convingătoare aleg drumul neobservat, ceea ce le face extrem de periculoase.
Astfel, Kremlinul folosește dezinformarea ca pe o armă de uz permanent în tentativa de a eroda sprijinul pentru Ucraina și de a destabiliza democrațiile occidentale, combinând ofensiva informațională cu războiul militar pentru a-și atinge obiectivele pe termen lung.