UDMR va fi prima pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare 2024, imaginează-te cine ocupă celelalte poziții

Postat pe 30 Apr 2024

Update cu 3 săptămâni în urmă

Timp de citire: 3 minute

UDMR va ocupa primul loc pe buletinele de vot de la alegerile europarlamentare, stabilit de Biroul Electoral Central (BEC). UDMR este urmată de alianţa electorală PSD-PNL, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, AUR, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), și alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei.

Pe locul 7 se va afla România Socialistă, urmată de Partidul România Mare pe locul 8, Partidul Patrioților pe locul 9, Partidul Alternativa Dreaptă pe locul 10, Partidul S.O.S. România pe locul 11, și Partidul Diaspora Unită pe locul doisprezece.

Ordinea de înscriere a candidaților independenți este următoarea: locul 13 este ocupat de Paula-Marinela Pîrvănescu, urmată de Vlad-Dan Gheorghe pe locul 14, Nicolae Bogdănel Ştefănuţă pe locul 15, și Dumitru Silvestru Şoşoacă pe locul 16. Acestea sunt rezultatele deciziei BEC de a stabili ordinea în care vor apărea candidaturile pe buletinele de vot, înainte de alegerile europarlamentare.

ACESTEA sunt candidaturile care îşi doresc să reprezinte România la nivel european, iar alegătorii vor avea de ales dintre acestea la urne. În conformitate cu decizia BEC, UDMR va fi prima opțiune pentru alegători, de pe buletinele de vot. UDMR este o alianță care reprezintă interesele minorității maghiare din România, iar următoarele poziții sunt ocupate de alianța PSD-PNL și alte partide care își doresc să promoveze valorile europene și să le aplice în contextul României.

Pe locurile următoare se află partide care promovează diverse ideologii, precum socialismul, naționalismul sau liberalismul, prin intermediul candidaților lor. În plus, patru candidați independenți și-au depus dosarele de candidatură și vor apărea pe buletinele de vot după partidele menționate anterior. Aceștia își doresc să aducă contribuția lor la politicile europene în calitate de reprezentanți ai României.

Aceasta este ordinea pe care trebuie să o respecte BEC atunci când pregătește buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare. Alegătorii vor avea o mare responsabilitate de a alege reprezentanții care vor lua decizii importante pentru România în Bruxelles.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail

Alte postari din Politica

Recente din Romania

11:06

Zelenski cere țărilor NATO vecine cu Ucraina să intercepteze rachetele rusești deasupra teritoriului ucrainean

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le cere partenerilor occidentali să se implice mai direct în război, ajutând la interceptarea rachetelor ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei şi permiţând Kievului să folosească arme occidentale împotriva echipamentelor militare inamice desfăşurate în apropierea graniţei, informează news.ro. Într-un interviu pentru Reuters, liderul de la Kiev, deşi spune că înţelege teama de escaladare cu Rusia, se plânge că aliaţilor occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii cheie privind sprijinul militar pentru Ucraina. Apelul de a accelera ajutorul şi de a împinge aşa-numitele „linii roşii” de implicare în conflict reflectă presiunea tot mai mare la care sunt supuse forţele ucrainene de-a lungul celor peste 1.000 km ai liniei de front din nord-estul, estul şi sudul ţării. Zelenski spune că în prezent, situaţia de pe câmpul de luptă este „una dintre cele mai dificile” pe care le-a cunoscut Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. În ultimele săptămâni, trupele Moscovei au făcut incursiuni în nord-estul Ucrainei, testând şi mai mult apărarea ucraineană deja solicitată la maximum. În acelaşi timp, Rusia a cucerit teritorii în regiunea Donbas din estul ţării, în bătălii uneori crâncene. „Un val foarte puternic (de lupte) are loc în Donbas ... Nimeni nu observă că, de fapt, sunt mai multe bătălii în estul ţării, mai exact în direcţia Donbas: Kurahove, Pokrovsk, Ceasiv Iar”, a arătat Zelenski. El a adăugat, totuşi, că situaţia la nord de Harkov este acum „sub control”. În interviul pentru Reuters, Zelenski a cerut din nou un ajutor militar mai rapid din partea Statelor Unite şi a altor parteneri. Armele şi muniţiile dintr-un pachet de ajutor recent aprobat de SUA sosesc acum în Ucraina, dar au fost întârziate luni de zile de disputele politice interne. „Fiecare decizie la care ajungem noi, apoi, mai târziu, toată lumea, împreună, este întârziată cu aproximativ un an”, a arătat Zelenski. „Dar este ceea ce este: un mare pas înainte, dar înainte de asta, doi paşi înapoi. Aşa că trebuie să schimbăm puţin paradigma”, a insistat şeful statului ucrainean. Zelenski a mai declarat că ar fi vrut ca partenerii săi să se implice mai direct în război, dar a înţeles că aceştia se feresc să-şi antagonizeze Rusia. „Este o chestiune de voinţă”, a spus el. „Dar toată lumea spune un cuvânt care sună la fel în toate limbile: tuturor le este frică de escaladare. Toată lumea s-a obişnuit cu faptul că ucrainenii mor - pentru oameni asta nu înseamnă escaladare”, a comentat cu amărăciune Zelenski. El propune ca forţele armate ale ţărilor NATO vecine să intercepteze rachetele ruseşti care se apropie deasupra teritoriului ucrainean pentru a ajuta Kievul să se protejeze. Rusia a lansat mii de rachete şi drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului, iar apărarea aeriană este o prioritate pentru Kiev. „Ruşii folosesc 300 de avioane pe teritoriul Ucrainei. Avem nevoie de cel puţin 120, 130 de avioane pentru a rezista pe cer”, a declarat el. Ucraina aşteaptă livrarea de avioane F-16, proiectate de SUA, care nu au fost încă folosite în conflict. Zelenski spune că, dacă ţările nu pot furniza imediat avioanele, acestea ar putea totuşi să fie ridicate din statele membre NATO vecine şi să doboare în aer rachetele ruseşti. Liderul ucrainean a mai spus că Kievul negociază cu partenerii internaţionali pentru a putea folosi armele acestora ca să lovească echipamentele militare ruseşti la graniţă şi mai departe, în interiorul teritoriului rusesc. „Până în prezent, nu există nimic pozitiv”, a recunoscut Volodimir Zelenski. Preşedintele rus Vladimir Putin ar considera probabil că astfel de evoluţii ar fi o escaladare. El prezintă războiul ca parte a unei bătălii existenţiale cu un Occident în declin şi decadent, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului în 1989, invadând ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei, inclusiv Ucraina. Ucraina şi Occidentul resping o astfel de interpretare, calificând invazia drept o acaparare neprovocată a teritoriului. Însă Zelenski a dat din nou asigurări că nu a încălcat acordurile cu aliaţii de a nu le folosi armele în interiorul Rusiei. "Nu putem pune în pericol întregul volum de arme", a spus el. Ucraina se pregăteşte pentru discuţiile internaţionale care vor avea loc luna viitoare în Elveţia şi care vor exclude Rusia. Ele au ca scop încercarea de a unifica şi de a întări opinia împotriva Moscovei. Putin a declarat că el crede că discuţiile ar putea transforma apelurile ucrainene de retragere a trupelor Rusiei într-un ultimatum pentru Rusia, o strategie despre care a spus că va eşua. Zelenski spune însă că este crucial să se aşeze cât mai multe ţări în jurul mesei. „Şi atunci Rusia va trebui să răspundă în faţa majorităţii lumii, nu în faţa Ucrainei. ... Nimeni nu spune că mâine Rusia va fi de acord, dar este important ca noi să avem iniţiativa”, a explicat el. Beijingul nu a spus încă dacă va participa la conferinţa de pace din Elveţia, dar preşedintele chinez Xi Jinping şi Putin s-au întâlnit săptămâna trecută în China şi au promis o „nouă eră” de parteneriat între cei mai puternici doi rivali ai Statelor Unite. „Este foarte important ca ei (China) să fie acolo”, recunoaşte Zelenski. „Pentru că, în principiu, după acest summit, devine clar cine vrea să pună capăt războiului şi cine vrea să rămână în relaţii puternice cu Federaţia Rusă”, a punctat el.

11:03

Bani europeni pentru înființarea unei culturi de zmeur în solar

Valoarea publică totală a proiectelor selectate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în cadrul măsurii Dezvoltare Rurală (DR) – 15, etapa 2 (luna februarie), este de 41.331.141 euro, potrivit unui document publicat pe site-ul agenției. Suma a fost atrasă de fermieri dintr-un total de 142.383.527 euro, alocat pentru sesiunea 8 ianuarie – 31 mai 2024. AFIR a selectat 45 de proiecte pentru finanțare, banii fiind destinați înființării și modernizării exploatației pomicole. De pildă, o firmă din Arad (SC IAMA AGRI & CO SRL) a obținut bani pentru înființarea unei plantații de zmeur în solare și construirea unei anexe agricole, valoarea eligibilă a proiectului fiind de 1.235.872 euro, valoarea publică, 803.136 euro, și valoarea fondurilor din sursă europeană (Fondul European pentru Garantare Agricolă/FEADR), 682.819 euro. Un alt exemplu: SC EUROTREND FARM SRL a primit finanțare pentru înființarea unei plantații de cireș în com. Plopana, din jud. Bacău. Valoarea eligibilă a proiectului este de 126.351 euro, valoarea publică, de 82.128 euro, și valoarea FEADR, de 69.809 euro. O firmă din județul Dolj (SC GASTA COM SRL) beneficiază de fonduri publice pentru reconversia unei plantații de alun, în localitatea Dăbuleni. Valoarea eligibilă, 2.307.678 de euro; valoarea publică, 1.499.990 euro; valoarea FEADR, 1.274.992 euro. DR-15 din Planul Strategic 2023 – 2027 are ca obiective consolidarea orientării către piață a pomicultorilor, concentrarea pe cercetare, tehnologie și digitalizare; atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; modernizării sectorului pomicol. Sursa: g4food.ro Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

11:03

Are și Umbrărescu un „Dorel”! Mai multe localități au rămas fără apă, după ce o conductă de pe traseul Autostrăzii A7 a fost spartă cu excavatorul

Mii de oameni din judeţul Vrancea au rămas fără apă potabilă, după ce muncitorii care lucrează pe şantierul autostrăzii Moldovei au perforat o conductă, care asigura alimentarea pentru mai multe localităţi localităţi. Un muncitor de pe un utilaj a intrat într-o zonă unde fusese relocată magistrala de apă, iar cupa escavatorului a lovit conducta, deși este îngropată la peste 3 metri, transmite spotmedia.ro. Aşa că a fost nevoie de întreruperea apei pentru a remedia scurgerea apei. Compania de Utilități Publice Focșani a anunțat că 8 comune din Vrancea au rămas fără apă la robinet, în urma avariei produse la magistrala de alimentare cu apă a zonei de sud-est a județului. Ca urmare, cetățenii din Milcovul, Gologanu, Răstoaca, Tătăranu, Vulturu, Călieni, Nănești și Măicănești nu au apă în acest moment, scrie presa locală. Lucrările sunt realizate de compania UMB, firmă deţinută de Dorinel Umbrărescu, care execută săpături pe traseul autostrăzii A7.

Recente din nationale

Reclame

Vremea

nationale WEATHER

Schimb valutar

Redactie

Stiri din nationale
office@stiridinnationale.ro
0723222111

stiridin.ro - Stiri din Romania