Tradiția darurilor de Sfântul Nicolae: obiceiuri și semnificații în România și Europa
Update 47 minute în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Tradiția darurilor de Sfântul Nicolae: obiceiuri și semnificații în România și Europa
Perioada sărbătorii Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie, este marcată de tradiția oferirii cadourilor, un obicei cu rădăcini adânci în cultura românească. Copiii pregătesc cu emoție ghetuțele în noaptea de 5 spre 6 decembrie, așteptând darurile care aduc bucurie. Această tradiție provine dintr-o legendă veche, în care Sfântul Nicolae ajută o familie săracă.
Moș Nicolae, descris în folclor ca un călăreț pe un cal alb, s-a dedicat sprijinirii celor în nevoie de timpuriu. A dăruit bogății celor defavorizați și a clădit o biserică, rămânând un model de generozitate. Potrivit tradiției, mâna dreaptă a sfântului a fost adusă la București de Mihai Viteazul și este păstrată la biserica Sfântul Gheorghe Nou.
„Tradiția de a dărui cadouri în dimineața zilei de 6 decembrie își are rădăcinile în viața și faptele Sfântului Nicolae, recunoscut pentru bunătatea, blândețea și generozitatea sa”, a explicat pentru digi24.ro preotul Marius Oblu. Conform acestei obiceiuri, copiii primesc dulciuri, fructe sau mici jucării, iar cei care nu s-au purtat bine pot găsi în ghetuțe o nuielușă.
În Europa, tradițiile legate de Sfântul Nicolae variază, dar au în comun ideea de a răsplăti purtarea virtuoasă. De la portocale și nuci în Germania sau Austria, până la figurine și simboluri religioase în Polonia și Cehia, darurile sunt menite să susțină valorile morale și generozitatea. Astfel, obiceiul continuă să fie un liant între trecut și prezent, educând generațiile tinere.