Klaus Iohannis a acceptat numirea procurorilor-șefi de secție de la DNA și Parchet de către Alina Gorghiu
Postat pe 12 Jan 2024
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Nationale
Joi, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat două decrete pentru a numi Mihaielei Moraru-Iorga ca procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA și lui Remus-Iulian Popa ca procuror-șef al Secției de urmărire penală din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), conform Administrației Prezidențiale.
Amândoi procurorii-șefi au fost numiți pentru o perioadă de 3 ani.
Ministerul Justiției a emis un comunicat de presă în care se menționează că Secția de procurori a emis avize negative cu privire la propunerile de numire în funcții de conducere a Mihaielei Moraru-Iorga și a lui Remus-Iulian Popa. În conformitate cu articolul 148, alineatul (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, au avut loc noi interviuri cu cei doi candidați la sediul Ministerului Justiției pe data de 10 ianuarie 2024, în cadrul cărora s-au luat în considerare și aspectele menționate în avizele Consiliului Superior al Magistraturii.
După încheierea interviului, s-au desfășurat consultări extinse pentru a evalua modul în care fiecare candidat și-a susținut candidatura, având în vedere rolul membrilor comisiei de a sprijini ministrul justiției în procesul de selecție.
În urma interviului de pe 10 ianuarie și a analizei întregului proces de selecție, ministrul Justiției a decis să continue procedura prin a transmite Președintelui României propuneri de numire în funcții de conducere pentru cei doi candidați.
Conform Agerpres, Mihaiela Iorga-Moraru a lucrat anterior la DNA în timpul mandatelor lui Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi, existând un conflict între aceasta și Kovesi ce a dus la procese în instanță.
În iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcția de procuror DNA cu motivul că nu a înregistrat un denunț conform legii și nu l-a raportat la procurorul-șef al secției respective.
Mihaela Iorga-Moraru a dat-o în judecată pe Kovesi, solicitând despăgubiri de 10.000 de euro, susținând că a fost supusă presiunilor de ordin moral și emoțional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, dar fără a plăti despăgubiri.
Aceasta a menționat că exista o tensiune între ea și Laura Codruța Kovesi, cauzată "probabil" de faptul că nu a urmat "anumite solicitări", referindu-se la un dosar în care era implicată Elena Udrea.
CSM a acceptat cererea de revocare, iar Mihaela Iorga-Moraru a fost mutată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, dar a fost delegată immediat la Parchetul General.
Conflictele dintre cele două au continuat după ce DNA a anunțat că au existat nereguli în activitatea Mihaielei Iorga-Moraru, fiind găsite bani și bunuri neînregistrate în biroul său.
Ulterior, în noiembrie 2017, aceasta a fost acuzată de DNA Ploiești și trimisă în judecată câteva luni mai târziu pentru ajutorarea omului de afaceri Florian Walter, care era căutat internațional și era investigat de către DIICOT, în
