Codul din Marea Baltică de Est a evoluat pentru a deveni mai mic și a putea scăpa prin ochiurile plaselor de pescuit potrivit unui studiu de referință care leagă pescuitul excesiv de modificările ADN-ului speciilor marine, scrie FT.com. Codul care odinioară ar fi dat pe dinafară din farfurie, acum încape cu ușurință într-una, deoarece exemplarele cu creștere rapidă, capturate în mod obișnuit pentru consum, au dispărut în mare parte, au descoperit oamenii de știință. Schimbările evolutive determinate de supraexploatarea umană riscă să submineze iremediabil unele populații de pești, potrivit cercetătorilor, care au analizat ADN-ul peștilor pe o perioadă de aproape un sfert de secol. „Pentru prima dată la o specie complet marină, am furnizat dovezi ale schimbărilor evolutive în genomul unei populații de pești supuse unei exploatări intense, care a dus populația la un pas de colaps”, a declarat Kwi Young Han, autorul principal al cercetării publicate miercuri în revista Science Advances. Puțin peste o treime din peștii marini din lume capturați în mod obișnuit pentru consumul uman sunt considerați supraexploatați, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Lungimea medie la maturitate a codului din estul Mării Baltice s-a înjumătățit, de la 40 cm la aproximativ 20 cm, din anii 1990, potrivit unui studiu publicat anul trecut. Pescuitul codului din Marea Baltică de Est a fost interzis de UE din 2019, după o scădere drastică a populației acestei specii. Han și colegii săi cercetători au analizat genetic și chimic micile pietre din urechea a 152 de pești capturați între 1996 și 2019 în bazinul Bornholm, între Suedia și Polonia. Exemplarele cu creștere rapidă au dispărut aproape complet, în timp ce au predominat peștii care au crescut lent, dar au atins maturitatea reproductivă la o dimensiune mai mică. Cercetătorii au găsit dovezi ale așa-numitei selecții direcționale în evoluția variantelor genetice asociate cu creșterea corporală. Acest lucru a însemnat că peștii cu creștere mai lentă au devenit treptat mai comuni, iar exemplarele cu creștere mai rapidă mai puțin întâlniți. Autorii studiului au „deschis noi orizonturi” în legarea dimensiunilor peștilor în scădere de „genele importante pentru creșterea și reproducerea peștilor”, a declarat Malin Pinsky, biolog marin care a studiat codul din Atlantic. În timp ce peștii au evoluat pentru a supraviețui, schimbările genomului au creat multe probleme, a spus Pinsky. Peștii mai mici produc mai puțini descendenți, în timp ce îngustarea genetică a speciei îi afectează potențialul de adaptare la schimbările de mediu. Peștii mai mici erau mai vulnerabili la prădători și la schimbările climatice, a spus el. „Suntem îngrijorați că aceste populații și altele similare vor dispărea sau chiar vor deveni extincte.” Schimbări evolutive comparabile au apărut la specii precum somonul de Atlantic și au afectat probabil și alte specii de pești marini intens exploatați, precum hamsiile, heringul și tonul, a spus Han, care a efectuat cercetarea la Centrul Geomar Helmholtz pentru Cercetări Oceanografice din Kiel, Germania. Studiul a furnizat dovezi genetice importante privind presiunile de selecție evolutivă exercitate de pescuit, a spus Rick Stafford, profesor de biologie marină la Universitatea din Bournemouth. „Codul poate trăi mai mult de 30 de ani, dar, la nivelurile actuale de pescuit, este rar să găsești cod mai bătrân de cinci ani”, a spus Stafford.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.