Rata anuală a inflaţiei va creşte în primul an al acestui an şi va reveni ulterior la o scădere graduală pe o traiectorie mai scăzută decât cea prevăzută în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, conform Băncii Naţionale a României. Potrivit evaluărilor curente, rata anuală a inflaţiei va creşte în primul an al acestui an şi va reveni apoi la o scădere graduală pe o traiectorie mai scăzută decât cea prevăzută în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Creşterea va fi determinată de majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte în ianuarie pentru a continua consolidarea bugetară, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va fi generată în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii în scădere ale preţurilor materiilor prime agroalimentare şi ale petrolului, precum şi de o dinamică descrescătoare a preţurilor importate. Aceste informaţii sunt incluse în comunicatul BNR privind decizia politică monetară, conform Agerpres. Conform sursei citate, există incertitudini şi riscuri legate de perspectiva inflaţiei care decurg din pachetul complet de măsuri fiscale şi bugetare implementat recent pentru susţinerea consolidării bugetare, precum şi din măsura plafonării adaosului comercial la produsele alimentare de bază care va expira în februarie 2024. Există de asemenea incertitudini şi riscuri semnificative legate de viitoarea politică fiscală şi de venituri, având în vedere execuţia bugetară din 2023 şi bugetul aprobat pentru 2024, precum şi impactul noi legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, care pot duce la necesitatea unor măsuri fiscale şi bugetare corective în viitor, inclusiv în cadrul procedurii de deficit excesiv şi a acordurilor încheiate cu Comisia Europeană. În plus, există incertitudini şi riscuri legate de perspectiva creşterii economice, ceea ce influenţează evoluţia pe termen mediu a inflaţiei, prin conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi prin evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, în special din Germania. De asemenea, absorbţia fondurilor europene, în special a celor alocate prin programul Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi obiective stricte. Aceasta este extrem de importantă pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv în ceea ce priveşte tranziţia energetică, dar şi pentru contrabalansarea parţială a efectelor negative ale conflictelor geopolitice şi ale condiţiilor economice şi financiare mai stricte la nivel internaţional. Potrivit BNR, au importanţă şi perspectiva politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi intenţiile băncilor centrale din regiune. În şedinţa din 12 ianuarie 2024, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în prezent, şi având în vedere incertitudinile ridicate, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 % pe an. De asemenea, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 % pe an şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 6,00 % pe an. De asemenea, Consili