Preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat, joi, pentru o apărare europeană mai puternică şi mai integrată şi a spus că bătrânul continent nu trebuie să devină un vasal al Statelor Unite. „Există riscul ca Europa noastră să moară. Nu suntem echipaţi pentru a face faţă riscurilor”, a spus Macron, potrivit Reuters. Cu doar trei ani rămaşi din al doilea şi ultimul său mandat şi după ce şi-a pierdut majoritatea parlamentară în 2022, Emmanuel Macron, în vârstă de 46 de ani, vrea să le arate criticilor săi că îşi păstrează energia şi gândirea proaspătă care l-au propulsat la preşedinţie în 2017. „Există riscul ca Europa noastră să moară.

Nu suntem echipaţi pentru a face faţă riscurilor”, a avertizat Macron în discursul său de la Universitatea Sorbona din Paris, subliniid că presiunile militare, economice şi de altă natură ar putea slăbi şi fragmenta Uniunea cu 27 de ţări. Macron a spus că nu trebuie să i se permită Rusiei să câştige în Ucraina şi a cerut o creştere a capacităţii de securitate cibernetică a Europei, legături mai strânse în domeniul apărării cu Marea Britanie post-Brexit şi crearea unei academii europene pentru a pregăti personal militar de rang înalt. „Nu există apărare fără o industrie de apărare, or am avut decenii de subinvestiţii”, a arătat el, adăugând că europenii ar trebui să dea prioritate cumpărării de echipamente militare europene. „Trebuie să producem mai mult, trebuie să producem mai repede şi trebuie să producem ca europeni”, a punctat Macron, potrivit News.ro. Europa „trebuie să arate că nu este niciodată vasală Statelor Unite şi că ştie să vorbească şi cu toate celelalte regiuni ale lumii”, a subliniat el, reluând o teză mai veche.

Macron cere de mult timp o „autonomie strategică” europeană care să implice o mai mică dependenţă faţă de Statele Unite, o poziţie care a căpătat o mai mare rezonanţă în faţa noii candidaturi a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a acuzat deseori Europa că în domeniul apărării trăieşte pe seama Statelor Unite. Cu toate acestea, mulţi oficiali europeni consideră că în prezent nu există o alternativă credibilă la umbrela militară americană, iar unii îl suspectează pe Macron că promovează interesele industriale franceze.

Macron a declarat că Europa riscă, de asemenea, să rămână în urmă din punct de vedere economic, în contextul în care regulile globale de liber schimb sunt contestate de concurenţi importanţi, şi a spus că Europa ar trebui să urmărească să devină un lider mondial în domeniul inteligenţei artificiale, al calculului cuantic, al spaţiului, al biotehnologiilor şi al energiei regenerabile. UE ar trebui să accepte derogări de la propriile reguli de concurenţă pentru a putea sprijini firmele din sectoare precum inteligenţa artificială şi energia verde în faţa "subvenţiilor excesive" din partea Statelor Unite şi a Chinei, a arătat Macron. Europa are nevoie de pieţe mai puţin fragmentate pentru energie, telecomunicaţii şi servicii financiare şi trebuie, de asemenea, să reducă birocraţia, a adăugat el.

Liderul francez speră ca discursul său să aibă acelaşi impact ca un discurs similar pe care l-a ţinut la Sorbona în urmă cu şapte ani şi care a prefigurat unele schimbări semnificative ale politicii UE. De atunci, multe s-au schimbat, cu provocări geopolitice majore, printre care războiul din Gaza, invazia Rusiei în Ucraina şi tensiunile tot mai mari dintre China şi SUA. Discursul de joi a fost prezentat de consilierii lui Macron ca fiind contribuţia Franţei la agenda strategică a UE pentru următorii cinci ani.

Această agendă urmează să fie stabilită după alegerile europene, când liderii UE vor negocia pentru posturile de conducere ale blocului. Macron şi-a văzut popularitatea personală în scădere, în timp ce partidul său centrist Renaissance se află în urma partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) în sondaje, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie. O altă provocare pentru Macron este faptul că în Parlamentul European, grupul său, Renew, este în prezent al treilea ca mărime, dar ar putea cădea pe locul patru, arată sondajele de opinie, ceea ce i-ar limita şi mai mult influenţa.