Incidente frecvente în Marea Baltică: Rusia, principalul suspect
Update cu 5 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Incidente frecvente în Marea Baltică: Rusia, principalul suspect
Începând din anul 2022, Marea Baltică a fost scena unor incidente tot mai frecvente care au afectat sever infrastructura subacvatică a Europei, incluzând conducte de gaz și cabluri de internet. Potrivit CNN, Rusia este acuzată că s-ar afla în spatele acestor acte de sabotaj, expunând o vulnerabilitate importantă a continentului și având un impact asupra securității acestuia.
Săptămâna trecută, un cablu subacvatic de internet care face legătura între Suedia și Letonia a fost avariat, iar autoritățile letone sugerează că daunele ar fi cauzate de intervenții externe. Oficialii europeni au început să își exprime temerile cu privire la Moscova, care a fost vizată de acuzații referitoare la aceste incidente. Deși până acum efectele asupra fluxurilor de gaze naturale și date informatice au fost limitate, experții avertizează că un atac coordonat asupra cablurilor de internet ar putea paraliza rețelele de comunicație din mai multe țări.
Cercetătoarea Sophia Besch de la Carnegie Endowment for International Peace subliniază că, dacă Rusia este responsabilă, aceste atacuri servesc drept demonstrații ale capacităților sale de a perturba infrastructura europeană. Ruptura involuntară a comunicării poate crea un climat de frică și instabilitate în rândul populației.
În acest context, Georg Zachmann, specialist al institutului Bruegel din Bruxelles, a menționat că Europa depinde în mare măsură de aceste rețele, ceea ce amplifică îngrijorarea asupra securității acestora. În ciuda observațiilor Statelor Unite cu privire la sporirea activităților militare rusești în zona Mării Baltice, rămâne o provocare dovedirea directă a implicării Moscovei în aceste incidente.
Cu toate acestea, criticii indică "flota fantomă" a lui Putin, care ar exporta petrol prin facilități necontrolate, provocând daune îndrăznețe prin tăierea cablurilor. Ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, a accentuat că, în opinia sa, nu este o simplă coincidență, având în vedere că între 100 și 150 de cabluri sunt rănite anual, de cele mai multe ori în urma activităților de pescuit.
Cablurile submarine de telecomunicații și electrice sunt gestionate de consorții de companii, iar locațiile lor nu sunt secrete, ceea ce le face vulnerabile. Totuși, infrastructura europeană are un grad ridicat de redundanță, permițând redirecționarea fluxurilor în cazul unor daune. Însă, zonele insulare din apropierea Scoției și Norvegiei se află într-o situație mai riscantă, având la dispoziție doar câteva cabluri.
Repararea daunelor aduse rețelelor subacvatice poate fi extrem de costisitoare și consumatoare de timp, iar chiar și întreruperile de scurtă durată pot afecta comerțul și accesul la internet. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța protejării acestor infrastructuri, avertizând că peste 95% din traficul global de internet se realizează prin cablurile subacvatice.
