03 May
Inapoi

Confiscați milioane de euro de la susținătorii pro-ruși ai opoziției din R. Moldova, care veneau de la Moscova

Postat pe 23 Apr 2024

1 săptămână în urmă

3 minute

Poliţia din Republica Moldova a confiscat peste un milion de euro de la aproximativ 150 de susţinători pro-ruşi ai opoziţiei, care se întorceau de la o reuniune în Moscova. Aceştia sunt suspectaţi de „participare la un sistem de finanţare ilegală” înaintea alegerilor prezidenţiale din 20 octombrie, conform AFP. Numerarul, adus în mai multe valute şi provenit din surse obscure, a fost confiscat de la cetăţeni moldoveni care au fost percheziţionaţi, în special la aeroportul Chişinău. Potrivit unui comunicat oficial, sumele de bani ar fi fost colectate „în interesul unui grup infracţional”. Anterior, susţinătorii oligarhului fugar Ilan Shor, care a fost condamnat în absenţă pentru fraudă, au anunţat crearea unei coaliţii de partide pro-ruse în Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale.

Aceştia îl susţin pe Shor, considerat liderul neoficial al opoziţiei pro-ruse din Moldova, în timp ce preşedinta în exerciţiu, Maia Sandu, este apropiată de statele occidentale şi candidează pentru realegere. Parchetul analizează posibilitatea de a deschide o anchetă pentru „înaltă trădare” împotriva acestora, conform informaţiilor obţinute de AFP prin intermediul Agerpres. Republica Moldova, odată sub influenţa Kremlinului, se află acum între România, stat membru al Uniunii Europene, şi Ucraina, care a fost invadată de Rusia. În prezent, Moldova are o orientare pro-vest sub preşedinţia Maiei Sandu, potrivit informaţiilor oferite de AFP. Preşedinta acuză în mod constant pe omologul său rus, Vladimir Putin, că a pornit un „război hibrid” împotriva fostei republici sovietice cu 2,6 milioane de locuitori, încercând să împiedice ţara să se distanţeze de Rusia. Un referendum privind aderarea la UE este programat să se desfăşoare în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale, iar statele membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor. În schimb, adversarii Maiei Sandu acuză guvernul de represiune şi de încercarea de a o împiedica să candideze la alegeri.

Image Description
Galerie foto:
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Recente din Romania

-
-

22:43

OMS avertizează: Ofensiva israeliană la Rafah poate duce la masacrul populației palestiniene. Cereri de pace din partea comunității internaționale

Armata israeliană a lansat o ofensivă terestră asupra oraşului Rafah din sudul Fâşiei Gaza, fapt care este privit cu mare îngrijorare de comunitatea internaţională. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin directorul său general Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că această acţiune militară ar putea duce la o adevărată baie de sânge şi ar putea afecta grav sistemul de sănătate din zonă. Faptul că raidul ar avea loc în oraşul Rafah, unde trăiesc 1,2 milioane de refugiaţi palestinieni, face situaţia şi mai critică. Mai multe ţări europene, precum şi ONU şi Statele Unite, principalul aliat al Israelului, îi cer cu fermitate premierului Benjamin Netanyahu să renunţe la ofensiva terestră asupra oraşului. Pe lângă tragedia umană pe care o poate reprezenta o astfel de acţiune, aceasta ar putea afecta şi diferite operaţiuni umanitare desfăşurate în zonă. Jens Laerke, purtătorul de cuvânt al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), a subliniat importanţa oraşului Rafah în aceste operaţiuni şi a avertizat că o ofensivă terestră ar putea avea consecinţe grave. Aceste avertismente vin în contextul unui atac al unor comandouri Hamas din Gaza asupra unui sat din sudul Israelului, care a dus la moartea a peste 1.170 de persoane, majoritatea fiind civili. În urma acestui atac, armata israeliană a lansat o ofensivă aeriană şi terestră în Fâşia Gaza, care a dus până acum la moartea a 34.622 de persoane, majoritatea dintre acestea fiind civili, conform datelor oficiale israeliene. Comunitatea internaţională îşi exprimă îngrijorarea faţă de această situaţie şi îndeamnă la o soluţie diplomatică şi la renunţarea la violenţe, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă în zonă.
Image Description

22:42

„Ar putea fi «Vietnamul» lui Biden”. Haosul și arestările în masă din campusurile americane ar putea să schimbe dinamica alegerilor

Manifestaţiile pro-palestiniene care zguduie campusurile americane de mai multe săptămâni păreau că rămân fără energie, vineri, după ce au fost dispersate de poliţie, iar participanții arestați în masă. Ulterior, guvernul american le-a transmis un avertisment protestatarilor, însă există și indicii că acest val de indignare și protest față de războiul din Gaza ar putea să reprezinte o problemă serioasă pentru Joe Biden în alegerile din noiembrie. Dis-de-dimineaţă, poliţia a desfiinţat fără probleme o tabără a protestatarilor de la Universitatea din New York (NYU), la cererea universităţii. Și în alte campusuri, poliţia a intervenit în ultimele zile, cum ar fi la Columbia University din New York şi la UCLA. Potrivit presei americane, aproape 2.000 de persoane au fost arestate în total. Începând cu 17 aprilie, un val de proteste pentru sprijinirea populaţiei din Gaza a cuprins campusurile americane de pe coasta atlantică până în California, amintind, deşi la o scară mai mică, de demonstraţiile împotriva războiului din Vietnam din anii 1960 şi 1970. Pe lângă faptul că solicită încetarea conflictului din Gaza, aceşti studenţi cer universităţilor să rupă relaţiile cu Israelul şi să se retragă din toate investiţiile legate de această ţară. Ei denunţă, de asemenea, sprijinul aproape necondiţionat al Statelor Unite pentru aliatul lor israelian. Israelul este angajat într-o ofensivă masivă în Fâşia Gaza, ca represalii la atacul Hamas din 7 octombrie. Într-un scurt discurs susţinut joi, preşedintele Joe Biden, care a păstrat multă vreme tăcerea cu privire la proteste, a insistat asupra faptului că „ordinea trebuie să prevaleze”. Acest lucru i-a adus atât critici din partea dreptei, care l-a considerat „prea complice”, cât şi indignare din partea susţinătorilor manifestanţilor. „Există un drept de a protesta, nu un drept de a provoca haos”, a declarat președintele american, candidat pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Potrivit CNN, secretarul educaţiei, Miguel Cardona, a trimis o scrisoare liderilor universitari în care se declară „incredibil de îngrijorat de rapoartele privind ura antisemită faţă de studenţi în unele campusuri”. Demonstraţiile au reaprins dezbaterea din Statele Unite, deja tensionată şi chiar violentă de la atacul Hamas, asupra libertăţii de exprimare, antisionismului şi a ceea ce constituie antisemitism. Pe de o parte, studenţii şi profesorii îşi acuză universităţile că încearcă să cenzureze discursul politic; pe de altă parte, mai multe personalităţi, inclusiv membri ai Congresului, susţin că militanţii alimentează focul antisemitismului. Această problemă ar putea afecta cursa lui Joe Biden pentru Casa Albă. „Acesta ar putea fi Vietnamul lui Biden”, a avertizat senatorul Bernie Sanders la CNN. „Mă tem cu adevărat că preşedintele Biden se pune într-o poziţie în care îşi înstrăinează nu doar tinerii, ci şi o mare parte a bazei democrate”, a adăugat el. Bernie Sanders este cunoscut ca un fost contrancandidat, dar și prieten, al lui lui Joe Biden și pentru pozițiile sale ușor la stânga clasei politice americane, în general extrem de conservatoare, inclusiv în ce-i privește pe democrați și pe Joe Biden, până acum un președinte conservator moderat. De partea republicană, Donald Trump i-a descris pe demonstranţi ca fiind „nebuni radicali de stânga” care trebuie „opriţi acum”. Trump este cunoscut pentru retorica inflamatorie pe subiect și pentru faptul că-i numește „radicali neomarxiști” pe toți adversarii săi politici democrați. Mobilizarea i-a inspirat pe activiştii pro-palestinieni din întreaga lume, atât în Franţa, la prestigioasa şcoală pariziană Sciences Po, cât şi la Universitatea McGill din Canada şi la UNAM din Ciudad de Mexico.
Image Description

22:01

Stroe, întrebat dacă va fi modificată data alegerilor prezidenţiale: „E un subiect pe care îl vom aborda după data de 9 iunie”

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a afirmat, vineri seară, că, după alegerile din 9 iunie, se va discuta la nivelul coaliţiei de guvernare dacă va fi modificată data alegerilor prezidenţiale. Până atunci, însă „evoluăm în ecuaţia alegerilor locale”, a afirmat Stroe, transmite News.ro. „Este doar o speculaţie care se face în legătură cu aceste alegeri. În momentul de faţă cu toţii evoluăm în ecuaţia alegerilor locale. Preocupările noastre se îndreaptă către a oferi cele mai bune soluţii tuturor administraţiilor publice locale din această ţară. Nu discutăm modificarea datei alegerilor prezidenţiale. Este un subiect pe care îl vom aborda după data de 9 iunie, când vom fi în măsură să evaluăm şi rezultatele activităţii noastre şi în mod evident să organizăm şi să proiectăm şi viitorul politic şi electoral. În momentul de faţă nu discutăm modificarea datelor. A fost şi un anunţ public al premierului în legătură cu posibilitatea de a organiza aceste alegeri în luna septembrie. Foarte probabil vom confirma acest scenariu şi după alegerile locale”, a declarat Ionuţ Stroe, la B1TV, vineri seară, întrebat despre devansarea datei alegerilor prezidenţiale. Întrebat cum vor sta lucrurile între PSD şi PNL după aceste alegeri şi dacă va fi candidat comun la alegerile prezidenţiale, Stroe a precizat că lucrurile pot continua la fel după alegeri, dacă cele două partide vor avea rezultatele sperate. „Dacă avem rezultate, şi mă refer în principal la guvernare, lucrurile pot continua în ecuaţia politică în care evoluăm şi astăzi. Din punctul meu de vedere nu există în momentul de faţă dificultăţi în această relaţie PNL-PSD, chiar dacă există competiţie electorală în mai toate judeţele şi oraşele acestei ţări. Această competiţie, această rivalitate este una istorică şi chiar dacă la nivelul Guvernului există între noi conlucrare, există dialog, decizii comune, la nivelul administraţiei publice locale am preferat să avem această competiţie”, a spus Stroe. Ionuţ Stroe a subliniat că această competiţie la care s-a referit se manifestă şi la Bucureşti. „Şi în Bucureşti se manifestă această competiţie. Regulile sunt foarte bine definite. Respectul reciproc există. Nu aş vedea niciun fel de problemă să putem să continuăm acest proiect. Momentul şi motivul pentru care am stabilit această coaliţie a fost acela de a depăşi anumite probleme, posibile situaţii de instabilitate politică, care s-ar fi putut transforma în instabilitate economică şi socială. Şi contextul de securitate în care evoluăm ca şi ţară contează enorm de mult. Cred că este cea mai potrivită coaliţie care pe undeva să oprească acest val de populism, de extremism, acest val de anti-europenism care, din păcate, caracterizează şi politica românească”, a adăugat Stroe. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, Legea pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, care prevede că alegerile prezidenţiale au loc cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. În luna martie, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea deputaţilor USR şi a Forţei Dreptei privind legea pentru devansarea alegerilor prezidenţiale. „În esenţă, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuţie un element fundamental al dreptului electoral”, au argumentat judecătorii CCR. Cele două partide acuzau că proiectul a fost adoptat de către PSD, PNL şi UDMR, „cu încălcarea flagrantă a oricăror principii democratice”. Pe 5 martie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege al UDMR care prevede modificarea datei alegerilor preşedintelui României. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, astfel încât alegerile pentru preşedintele României să fie organizate cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul de Preşedinte al României. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a anunţat că alegerile prezidenţiale vor avea loc în 15 şi 29 septembrie, iar în 8 decembrie se vor desfăşura alegerile generale.
Image Description

Recente din nationale

-
-

Reclame

-
-

Vremea

-
-
nationale WEATHER

Schimb valutar

-
-

Redactie

-
-
Stiri din nationale
office@stiridinnationale.ro
0723222111
Acasa Recente Radio Judete