China a anunțat o creștere a bugetului său militar cu 7,2% pentru anul 2024, în cadrul sesiunii anuale a Parlamentului care a început marți. Această creștere vine pe fondul corupției din armată și a tensiunilor persistente cu privire la Taiwan și Marea Chinei de Sud, informează AFP, citată de Agerpres. Potrivit Ministerului Finanțelor, bugetul de apărare al Chinei va fi de 1.665,5 miliarde de yuani (231,4 miliarde de dolari), o sumă mult mai mică decât cea alocată de Statele Unite. Această creștere este menită să-și protejeze suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare, conform purtătorului de cuvânt al sesiunii parlamentare, Lou Qinjian. În ultimele decenii, bugetul militar al Chinei a crescut odată cu dezvoltarea economică a țării. Aceasta alocă 1,6% din PIB pentru forțele armate, în timp ce Statele Unite cheltuiește 3,5% și Rusia 4,1%, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Cu toate acestea, creșterea militară a Chinei este privită cu suspiciune de către alte state precum SUA, Japonia și Filipine, care se confruntă cu China pentru controlul asupra unor insule din Marea Chinei de Sud. Există și temeri în privința Taiwanului, o insulă cu o populație de 23 de milioane de locuitori, pe care China încearcă să o reunească cu teritoriul său, și a Indiei, cu care au existat conflicte pe granița disputată din Himalaya. Pe de altă parte, China se teme de alianțele militare create de rivalii săi regionali cu Statele Unite sau chiar cu NATO, care consideră Beijingul o amenințare la adresa intereselor lor. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în ianuarie că Beijingul "se apropie de noi" și că încearcă să controleze infrastructurile critice în Africa și în Arctica. SIPRI a raportat că, în 2023, China avea 410 focoase nucleare, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anul precedent. În acest context, experții sunt îngrijorați de creșterea numărului de focoase nucleare din China. "Scandalurile de corupție din armată ridică îndoieli cu privire la eficiența sa și la profesionalismul forțelor militare", afirmă Adam Ni, redactorul-șef al revistei China Neican. În ultimul an, China și-a schimbat de două ori ministrul Apărării. Fostul ministru Wei Fenghe a fost retras din funcție în martie 2023 și nu a mai apărut în public. La fel s-a întâmplat și cu succesorul său, Li Shangfu, care a fost demis în octombrie fără nicio explicație, după doar câteva luni de la numire. În continuare, Statele Unite se situează pe primul loc în ceea ce privește cheltuielile militare. Potrivit SIPRI, SUA au cheltuit 877 de miliarde de dolari în 2022, urmate de China (292), Rusia (86,4), India (81,4), Arabia Saudită (75), Regatul Unit (68,5), Germania (55,8) și Franța (53,6). "În plus, SUA au o prezență globală și alianțe extinse, în timp ce China nu are aceste resurse la fel de repede", a subliniat Adam Ni. Washingtonul deține sute de baze militare în străinătate, în timp ce China are doar una în Djibouti. "Datorită defectelor armatei chineze, este logic ca Beijingul să nu aibă mijloacele sau dorința de a se angaja într-un conflict cu SUA sau să invadeze Taiwan. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la conflictele cu alte armate din regiune, care pot scăpa de sub control și pot degenera într-un conflict deschis", a atras atenția James Char, expert în armata chineză la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.