Acuzații grave împotriva poliției de frontieră din Croația
Update cu 9 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Acuzații grave împotriva poliției de frontieră din Croația
Poliția de frontieră din Croația este acuzată de incendierea articolelor de îmbrăcăminte, telefoanelor mobile, pașapoartelor și altor bunuri confiscate de la solicitanți de azil care caută să intre în Uniunea Europeană. Potrivit martorilor, migranții ar fi fost supuși bătăilor și agresiunilor sexuale înainte de a fi trimiși ilegal înapoi în Bosnia, conform unui raport citat de The Guardian.
Organizația umanitară No Name Kitchen (NNK) a trimis un raport care include fotografii cu bunuri arse, alături de mărturii privind abuzurile sexuale și violențele din partea poliției croate. Acest raport oferă dovezi recente ale brutalității întâlnite de către migranți la granițele Uniunii Europene. Milioane de oameni din Asia de Sud, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și tot mai mult din China încearcă zilnic să traverseze Balcanii spre UE, găsindu-se adesea în tabere improvizate sau gări, din cauza lipsei infrastructurii.
Poliția de frontieră croată oprește mulți migranți pentru percheziționări, unii dintre ei fiind jefuiți și expulzați ilegal în Bosnia, ceea ce constituie o încălcare a dreptului internațional care garantează accesul la azil. NNK a identificat opt locații mari, cunoscute ca "mormane de cenușă", unde poliția croată ar fi incinerat bunuri personale esențiale pentru solicitarea azilului, inclusiv smartphone-uri ce ar putea conține dovezi ale abuzurilor.
Recent, NNK a realizat o misiune la granița dintre Bosnia și Croația, descoperind dovezi ale agresiunilor, inclusiv comentarii de la o femeie marocană însărcinată în vârstă de 23 de ani, care a afirmat că a fost agresată sexual de agenții de poliție. Aceasta a povestit despre percheziția invazivă suferită în urma căreia bunurile sale au fost arzute de ofițeri.
Un alt incident din noiembrie, relatat de un grup de patru bărbați marocani, a implicat bătăi aplicate de către poliție, care i-ar fi forțat pe aceștia să meargă descuți pe cenușa fierbinte. Unul dintre bărbați a suferit arsuri la picioare ca urmare a tratamentului.
Deși NNK a prezentat dovezi clare, Croația a negat constant acuzațiile de respingere a solicitanților de azil sau de utilizare a violenței împotriva acestora. Un reprezentant al Ministerului de Interne al Croației a declarat că are o politică de "toleranță zero" față de acțiunile ilegale și că există un mecanism independent pentru monitorizarea comportamentului poliției.
În trecut, președintele croat de la acea vreme, Kolinda Grabar-Kitarovic, a recunoscut utilizarea forței de către poliție, dar a negat că acestea ar fi fost ilegale. Tot în 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că poliția croată a fost responsabilă pentru moartea unei fetițe afgane de șase ani, care a fost forțată să traverseze granița în condiții periculoase.