Săptămâna Luminată: După praznicul Sfintelor Paşti, credincioșii intră în Săptămâna Luminată. Aceasta cuprinde o sărbătoare închinată Maicii Domnului și se termină în duminica următoare numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). În 10 mai este Izvorul Tămăduirii, cu sfințirea apei – Agheasma Mică. Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paşti la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

URĂRI DE PAŞTE 2024 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători Săptămâna luminată stă sub semnul luminii. Prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”.

Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale. În primele secole ale creştinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului), care erau botezaţi în noaptea de Paşti, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii. În această săptămână, ei veneau în fiecare zi la Biserică, participând la Sfânta Liturghie şi împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau „luminaţi”, iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei „Săptămâna cea luminată”. În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului.

Chiar şi slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni, indiferent pentru cine ar fi săvârşită (preot, călugăr sau credincios), este înlocuită de slujba Învierii. Se cântă la mort „Hristos a Înviat !”. Această perioadă se distinge prin luminozitate, prin frumuseţe şi prin bucurie a întregii creaţii, ceea ce se exprimă prin rânduieli cultice cu totul specifice ce se săvârşesc în Biserică.

Totul pare învăluit în alb, totul este lumină, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserica Sa. Şi bisericile se înveşmântează în alb şi veşmintele preoţilor. De aceea, aceasta perioadă a Penticostarului este perioada când se cântă în toate împrejurările ”Hristos a Înviat !” şi cântări de bucurie: ”Veniţi să ne luminăm popoare! Veniţi să ne bucurăm de Învierea lui Hristos !” În tot acest timp, creştini ar trebui să se salute cu urarea ”Hristos a Înviat !”.

De la Înălţare, ”Hristos S-a Înălţat !”, urmată de răspunsul ”Adevărat a Înviat !” şi ”Adevărat S-a Înălţat !” O altă particularitate liturgică a acestei săptămâni o reprezintă zilele de miercuri şi vineri, care sunt însemnate în calendar cu „harţi”. În aceste zile, în care în mod obişnuit este post se dezleagă la toate mâncărurile de dulce, pentru bucuria Sfintei Învieri. În Săptămâna Luminată nu se fac metanii și nu se îngenunchează, nu se ajunează și nu se spovedește. Tot în această perioadă, Ușile Împărătești rămân permanent deschise și nu se fac pomeniri de obște pentru cei adormiți. În Săptămâna Luminată, precum și la Odovania Paștilor (miercuri, înainte de Înălțarea Domnului), în locul rugăciunilor obișnuite de dimineața și de seara se citește Rânduiala Ceasurilor Sfintelor Paști. De asemenea, în Săptămâna Luminată, în locul Paraclisului către Născătoarea de Dumnezeu, se citește Canonul Învierii, iar Acatistul Învierii Domnului se citește de la Paști până la Înălțarea Domnului.

Până la Marele Praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, miercurea și vinerea se face dezlegare la pește. Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade – una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alături de perioada Octoihului şi de cea a Triodului) – vine de la cartea Penticostar, care se foloseşte în mod deosebit în cultul ortodox în perioada dintre Paşte şi Rusalii (50 de zile).

Luni, a doua zi de Paște, este obiceiul ”udatului” și al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii. Este ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării Marți, a treia zi de Paște, nu se lucrează în gospodării. Se dă de pomană din pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercuri, de „nunta şoarecilor”, nu ar fi bine să muncești. Atfel, ar putea să-ți intre rozătoarele în casă şi să nu ai de mâncare. În Joia Verde, se cinstesc grădinile şi terenurile agricole. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.