Disparități economice în România: cifra de afaceri versus valoarea adăugată locală

Disparități economice în România: cifra de afaceri versus valoarea adăugată locală

În România, diferența dintre cifra de afaceri și produsul intern brut (PIB) arată o realitate adesea ignorată: intensitatea activității economice nu echivalează cu prosperitatea locală. Pentru fiecare leu de valoare adăugată, companiile realizează aproape doi lei în tranzacții, un fenomen accentuat în anumite județe unde raportul depășește 4 la 1. Această situație indică o economie axată pe vânzări mari, dar cu un aport redus de valoare creată local.

Un exemplu clar este județul Bacău, unde, în 2023, cele peste 46.000 de firme au raportat o cifră de afaceri de aproape 13 miliarde de euro, însă PIB-ul local a fost de doar 7,3 miliarde. Aici activează companii importante precum Dedeman, grupul UMB sau Chimcomplex, care desfășoară tranzacții la scară largă, dar o mare parte din valoarea generată se redistribuie în alte regiuni prin furnizori, subcontractori și centre logistice.

Există județe cu structuri economice similare, precum Ilfov, Argeș, București și Sibiu, unde cifra de afaceri depășește semnificativ valoarea adăugată locală. Conform ziaruldeiasi.ro, raportul dintre cifra de afaceri și PIB reflectă specificul activităților economice: sectorul tehnologic și cel de servicii, cu valoare ridicată, se apropie de un raport 1, în timp ce industriile cu consum intermediar mare prezintă valori mai ridicate și contribuții locale limitate.

În 2025, PIB-ul României este estimat la 372,3 miliarde de euro, însă distribuția sa teritorială este extrem de inegală. În timp ce Bucureștiul și județele Cluj, Timiș sau Constanța domină economia, alte regiuni precum Giurgiu sau Mehedinți abia depășesc un sfert din media națională pe cap de locuitor. Excepția o constituie Iașiul, care a reușit să se dezvolte prin sectorul IT și servicii, demonstrând că „autostrada digitală” poate genera prosperitate chiar și fără infrastructura rutieră tradițională.