21 May
Inapoi

Filmul „Libertate” a primit Trofeul Gopo pentru cel mai bun film de lungmetraj la Gala Premiilor Gopo

Postat pe 30 Apr 2024

Update cu 3 săptămâni în urmă

Timp de citire: 8 minute

Image Description

Filmul „Libertate”, regia Tudor Giurgiu, a primit Trofeul Gopo pentru cel mai bun film de lungmetraj la Gala Premiilor Gopo, care s-a desfăşurat, luni seara, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”. Premiul a fost înmânat de ministrul Culturii, Raluca Turcan, şi actriţa Victoria Cociaş. „Sunt prezentă aici pentru a transmite aprecierea şi respectul faţă de succesele filmului românesc şi faţă de reuşitele personalităţilor care au marcat viaţa cinematografică din România.

Am văzut cu multă emoţie imaginile cu George Constantin şi cu iubita noastră Gina Patrichi şi am mai avut o aşa emoţie pentru că am trăit cu filmele şi spectacolele lor. În acelaşi timp mă bucur că foarte mulţi artişti care au scris istoria filmului românesc au fost şi astăzi în sală şi vă salut cu drag, şi vă mulţumesc pentru ceea ce faceţi pentru noi toţi ca naţie. (…) În acelaşi timp vreau să vă felicit pentru că aţi adus împreună, pentru a sărbători, şi filmele care atrag publicul, dar şi filmele de semnătură, de autor, remarcate de critici. Asta înseamnă că împreună sunteţi o voce a cinematografiei din România„, a spus Turcan. Filmul „Libertate” a primit cele mai multe statuete Gopo în cadrul Galei, printre acestea numărându-se şi cele pentru cea mai bună regie – Tudor Giurgiu; pentru cel mai bun actor într-un rol principal – Alex Calangiu; pentru cel mai bun actor într-un rol secundar – Iulian Postelnicu; pentru cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură – Petya Simeonova şi Domnica Bodogan; pentru cele mai bune decoruri – Vali Ighigheanu; pentru cel mai bun sunet – Tamas Szekely şi Andre Rigaut; pentru cele mai bune costume – Viorica Petrovici; pentru cel mai bun montaj – Reka Lemhenyi; pentru cel mai bun scenariu – Cecilia Ştefănescu şi Tudor Giurgiu, distincţie câştigată ex aequo, cu Radu Jude.

De asemenea, pelicula a primit premiul RSC pentru imagine. Actriţa Rodica Mandache a primit Premiul pentru întreaga carieră, iar actorul Dan Nuţu a fost omagiat cu Premiul pentru întreaga activitate. De asemenea, cascadorul Adrian Ştefănescu, care s-a regăsit în distribuţia unor filme celebre româneşti din perioada 1968 – 1983 şi unul dintre cei mai apreciaţi profesionişti în domeniu din România, a fost recompensat cu Premiul special.

Un moment special gândit de organizatorii Galei Premiilor Gopo pentru a aduce aminte de două personalităţi ale filmului şi teatrului românesc, la 30 de ani de la decesul acestora, a fost oferirea, in memoriam, a doua statuete Gopo pentru actorul George Constantin şi actriţa Gina Patrichi. Premiile au fost înmânate actorului Mihai Constantin, fiul lui George Constantin, şi Oanei Miruna Anagnoste, fiica Ginei Patrichi. Premiile acordate în cadrul galei Premiilor Gopo 2024 sunt: * Premiul publicului (pentru filmul românesc cu cel mai mare succes la box office): „Miami Bici 2” regia Jesús del Cerro; * Premiul pentru cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură: Petya Simeonova şi Domnica Bodogan pentru filmul „Libertate”; * Premiul pentru cele mai bune decoruri: Vali Ighigheanu pentru filmul „Libertate”; * Premiul pentru cel mai bun sunet: Tamas Szekely şi Andre Rigaut pentru filmul „Libertate”; * Premiul pentru cel mai bun film de scurtmetraj: „Acolo unde bărcile nu ajung” regia Vlad Buzăianu; * Premiul „Tânără speranţă”: Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul „Spre nord”; * Premiul pentru cele mai bune costume: Viorica Petrovici pentru filmul „Libertate”; * Premiul pentru cel mai bun film de debut: „Spre Nord” regia Mihai Mincan; * Premiul pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar: Maria Popistaşu pentru rolul Ilinca din filmul „Taximetrişti”; * Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar: Iulian Postelnicu pentru rolul Lt.

Col. Dragoman din filmul „Libertate”; * Premiul pentru cel mai bun montaj: Reka Lemhenyi pentru filmul „Libertate”; * Premiul pentru cel mai bun film documentar: „Între revoluţii” regia Vlad Petri; * Premiul pentru cel mai bun film european: „Anatomie D’une Chute” / „Anatomia unei prăbuşiri” regia Justine Triet (Franţa); * Premiul pentru cea mai bună muzică originală: Marius Leftărache pentru filmul „BOSS”; * Premiul pentru cea mai bună imagine: George Chiper-Lillemark pentru filmul „Spre Nord”; * Premiul pentru cel mai bun scenariu: Cecilia Ştefănescu şi Tudor Giurgiu pentru filmul „Libertate” şi, ex aequo, Radu Jude pentru filmul „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”; * Premiul pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal: Ilinca Manolache pentru rolul Angela Răducanu din filmul „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”; * Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal: Alex Calangiu pentru rolul Viorel Stănese din filmul „Libertate”; * Premiul pentru cea mai bună regie: Tudor Giurgiu pentru filmul „Libertate”; * Premiul pentru cel mai bun film de lungmetraj: „Libertate” regia Tudor Giurgiu, producători Oana Bujgoi Giurgiu, Tudor Giurgiu; Premiul Romanian Society Of Cinematographers (RSC) pentru cea mai bună imagine i-a fost acordat lui Alex Sterian pentru imaginea filmului „Libertate”. Momentele artistice ale galei au fost susţinute de trupa „Delta pe obraz” din Republica Moldova, un live performance cu Eva Kiss – „Libertate”, dar şi un moment muzical în amintirea Ronei Hartner susţinut de Lavinia Răducanu şi fanfara 10 Prăjini.

Editor: IFA

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Actualitate

Recente din Romania

-
-

07:04

Marcel Ciolacu și mai mulți miniștri, vizită oficială în Turcia

Potrivit unui comunicat al Guvernului, vizita oficială constituie un moment cheie de la stabilirea Parteneriatului Strategic între România şi Turcia, în decembrie 2011, prin operaţionalizarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, echivalentul şedinţelor comune de guvern. Consiliul va fi coordonat de prim-ministrul României şi de preşedintele Republicii Turcia şi va avea rol catalizator pentru consolidarea cooperării în domenii strategice de interes comun, dezvoltarea Parteneriatului Strategic pe toate palierele, dar şi extinderea colaborării în cadrul cooperării regionale. Declaraţia politică include şi crearea unui mecanism de dialog bilateral, respectiv ‘Grupul de dialog politic’ la nivelul MAE, sub coordonarea miniştrilor de externe, se arată în comunicat. „Lansarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt subliniază angajamentul României şi al Turciei de a întări relaţiile bilaterale atât în plan politic, cât şi economic, pilon de bază al cooperării noastre. Turcia este principalul partener comercial non-UE al României şi prima destinaţie extra-comunitară a exporturilor româneşti. Prin viitoarele proiecte în energie, transporturi, agricultură, industrie agroalimentară şi de apărare ne-am propus să creştem schimburile comerciale la 15 miliarde de dolari”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, citat în comunicat. În cadrul vizitei, miniştrii care îl vor însoţi pe premier vor avea întrevederi cu omologii lor turci în vederea dezvoltării proiectelor comune dintre cele două state. Vor fi semnate şi o serie de Acorduri şi Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcţionale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două ţări şi urbanism. În contextul vizitei oficiale, şeful Executivului de la Bucureşti va depune o coroană de flori la Mausoleul dedicat preşedintelui fondator al Republicii Turcia, Mustafa Kemal Ataturk, din cadrul complexului Anitkabir din Ankara şi va participa la dineul de lucru oferit în onoarea delegaţiei române de preşedintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan. Alături de şeful Executivului, vor participa viceprim-ministrul Marian Neacşu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, Adrian Veştea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, Florin Barbu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, ministrul Muncii şi Solidarităţii sociale, Simona Oprescu, preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu.
Image Description

07:04

Invazia roboților pe frontul de est: Cum a devenit Ucraina terenul de testare al dronelor controlate de inteligența artificială

Armele viitorului sunt testate pe frontul din Ucraina. Pe măsură ce tot mai multe drone, din ce în ce mai sofisticate, sunt aruncate în luptă de ambele părți, țări mai mari precum China și SUA se uită cu atenție și integrează inteligența artificială în propriile lor armate, scrie Politico. Într-o zi însorită de aprilie, o coadă lungă de mașini s-a format în afara unui poligon de tragere de lângă Kiev pentru a asista la o scenă ce ar putea face parte din războaiele viitorului. În timp ce un roi de cărăbuși zbura în aer, un roi încă și mai mare trecea pe deasupra privitorilor: au apărut dronele militare. Printre tehnicienii și soldații prezenți aici se aflau și angajații companiei ucraineane Swarmer. Înregistrată în Delaware și având birouri în România și Polonia, Swarmer a prezentat ceva cu totul special la această demonstrație: drone care folosesc inteligența artificială pentru a lucra împreună precum un roi coordonat. Celor cinci ingineri de la Swarmer le-a luat doar 20 de minute să pregătească dronele pentru misiunea lor: să găsească și să distrugă două ținte ascunse undeva pe câmp. De obicei, dronele au nevoie de piloți echipați cu controlere de genul celor folosite pentru jocurile video și ochelari prin care să vadă imaginile filmate de camera cu care este echipată drona. Pentru acest test, un fost soldat ucrainean nu a trebuit să apese decât trei butoane. El a indicat țintele pe o hartă, a apăsat „start” și s-a relaxat pe scaun. Două drone de recunoaștere și-au luat zborul. „Fiecare dintre ele a decis singură care este traiectoria cea mai bună, pe baza posibilului relief al terenului și alte posibile obstacole pe care le-am indicat pe hartă”, a explicat Iaroslav Șerstiuk, care urmărea operațiunea dronelor pe ecran. Cele două drone bombardiere și-au luat și ele zborul. O singură dronă mică a rămas pe loc. Bombardierele și-au găsit țintele. Șerstiuk a dat undă verde atacului, apoi a început să vorbească la telefon cu fiul său, în timp ce dronele au atacat țintele. Ultima dronă s-a ridicat și ea la cer. „Verifică dacă bombardierele au distrus ținta. Comandamentul ne cere de obicei confirmarea distrugerii sau avarierii [țintei]” - acesta este rolul ultimei drone. Misiunea a fost îndeplinită și toate dronele s-au întors de unde au plecat. Pe măsură ce războiul împotriva Rusiei se prelungește, Ucraina devine un teren de testare pentru cele mai noi echipamente de război, inclusiv drone și alte vehicule capabile să își desfășoare misiunea pe cont propriu. Fondatorul Swarmer, Serhii Kuprienko, crede că roiul său de drone va putea fi folosit începând de anul acesta. „Am trecut deja primele teste de luptă.” „Dronele controlate de AI pot face în câteva secunde ceva ce unui om i-ar luat câteva ore, pur și simplu pentru că noi suntem prea lenți în procesarea unui volum mare de informații”, a explicat Kuprienko. „Roiul dă randament pentru că un singur pilot cu experiență poate lucra eficient cu zeci de drone în același timp.” Kuprieko a insistat, însă, că decizia de a ataca ținta va fi mereu luată de un om. „Obiectivul meu este să fac o versiune reală a Terminatorului care să ne protejeze și să ajute armata.” Dronele au făcut ca zona tampon dintre luptătorii ucraineni și cei ruși să se lărgească de la câțiva kilometri la 20 de kilometri, în unele cazuri. Oricine pătrunde în această „zonă gri” poate fi eliminat de drone. Kievul a anunțat în februarie că va produce peste 1 milion de drone până la finalul anului. Venirea ajutoarelor militare din SUA îi va permite Ucrainei să își diversifice abordarea pe linia frontului. Provocarea cea mai mare pentru Ucraina este că Rusia a constatat eficiența acestei tehnologii și a investit mult în tehnicile de război electronic. „Rusia are stații de bruiaj la fiecare 10 kilometri pe linia frontului, așa că abordarea Ucrainei care a dat roade în trecut nu mai funcționează acum la fel de bine”, a explicat Torsten Reil, co-director al companiei pan-europene Helsing din domeniul apărării AI, care lucrează cu guvernul de la Kiev. Cu ajutorul inteligenței artificiale, dronele pot opera pe front fără a avea nevoie de GPS și alte sisteme de comunicații ale căror semnale pot fi bruiate. Dronele kamikaze, spre exemplu, pot fi instruite să își continue misiunea chiar dacă au pierdut contactul cu piloții de la sol. Pentru unii experți precum Anthony Aguirre, director executiv al centrului de cercetare Future of Life Institute din Talinn, problema nu este atât de mult ceea ce se întâmplă în Ucraina, ci ce se va întâmpla când China și SUA intră în joc. „Dacă ajungi să ai jumătate de milion de drone capabile să zboare și să ucidă aproximativ jumătate de milion de oameni - asta este o armă de distrugere în masă”, a spus Aguirre. Soluția ar putea fi un nou acord internațional care să interzică armele complet autonome ale căror acțiuni nu pot fi anticipate sau explicate de către operatorii lor. Americanii plănuiesc să construiască mii de „sisteme autonome” capabile să elimine „cel mai mare avantaj al Chinei” și anume cel numeric, potrivit secretarului adjunct al Apărării din SUA, Kathleen Hicks. SUA și-au propus să dezvolte o flotă de 1.000 de avioane fără echipaj, urmând ca prima aeronavă să intre în acțiune din 2028. În plus, armata americană testează câini robotici echipați cu mitraliere care pot căuta singuri țintele pe câmpul de luptă înainte de a cere permisiunea să le atace. China lucrează la propriile sale drone AI, iar de partea cealaltă a strâmtorii, Taiwanul se inspiră din exemplul dat de Ucraina și promite că va prinde Beijingul din urmă la acest capitol. Iranul și, bineînțeles, Rusia încearcă de asemenea să integreze inteligența artificială în propriile lor armate.
Image Description

06:56

Concert de jazz la Palatul Culturii cu Elena Paparusso și Dima Belinski Jazz Quintet

Concert de jazz la Palatul Culturii cu artiști de renume: Elena Paparusso, Dima Belinski, Pasha Fedotov, Tamas Toth-Fabian și Marc Pocola. Pe data de 27 mai va începe o săptămână dedicată jazz-ului la Academia Naţională de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde va susține cursuri de măiestrie renumita cântăreață de jazz din Italia, Elena Paparusso. În cadrul acestor evenimente, mari nume ale jazz-ului vor concerta în cadrul spectacolului de sâmbătă, 1 iunie, de la Sala Mare a Palatului Culturii. Elena Paparusso, cunoscută pentru vocea sa unică, va urca pe scenă alături de Dima Belinski, pianist, compozitor și profesor la catedra de jazz a Academiei. Alături de aceștia, publicul va fi încântat și de prestațiile lui Pasha Fedotov, saxofonist din Ucraina, Tamas Toth-Fabian, contrabasist, și Marc Pocola, baterist. În cadrul spectacolului, spectatorii vor avea parte de reinterpretări ale unor piese consacrate, dar și de creații originale ale Elenei Paparusso și ale lui Dima Belinski. Cu siguranță, va fi o seară memorabilă pentru iubitorii genului muzical. Bilete pot fi achiziționate online sau de la casele de bilete ale Sălii Mare a Palatului Culturii. Nu ratați șansa de a fi parte a unui eveniment muzical de excepție, alături de artiști de top din lumea jazz-ului. Să ne vedem pe 1 iunie la Palatul Culturii!
Image Description

Recente din nationale

-
-

Reclame

-
-

Vremea

-
-
nationale WEATHER

Schimb valutar

-
-

Redactie

-
-
Stiri din nationale
office@stiridinnationale.ro
0723222111
Acasa Recente Radio Judete