Ultimele stiri adaugate pe site
Recente din Romania
21:09
A început studiul geotehnic pentru Drumul Expres București – Târgoviște, conform declarațiilor lui Ionuț Săvoiu din Ministerul Transporturilor
Începe realizarea studiului geotehnic pentru Drumul Expres București - Târgoviște, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuț Săvoiu. Prin demararea investigațiilor geotehnice, se vor stabili parametrii necesari pentru dimensionarea soluțiilor și structurilor care vor fi incluse în Studiul de Fezabilitate al drumului. Acesta va avea o lungime totală de 62 km și va traversa județele Ilfov și Dâmbovița, asigurând conectarea la rețeaua existentă de drumuri naționale și județene prin 6 noduri rutiere. Potrivit declarațiilor lui Ionuț Săvoiu, pentru a realiza studiul geotehnic, vor fi executate aproximativ 207 foraje, cu adâncimi cuprinse între 6 și 30 de metri, care însumate vor avea o lungime de aproximativ 4200 de metri. Aceste foraje vor fi efectuate în unitățile administrativ-teritoriale Corbeanca și Buftea din județul Ilfov și în unitățile administrativ-teritoriale Crevedia, Niculești, Butimanu, Cojasca, Bilciurești, Cornățelu, Dobra, Băleni, Bucșani, Comișani, Văcărești, Ulmi și Târgoviște din județul Dâmbovița. Obiectivul final al acestui proiect este îmbunătățirea infrastructurii rutiere în zona Dâmboviței, o veste bună pentru locuitorii din această zonă. Se estimează că Drumul Expres București - Târgoviște va avea un impact pozitiv asupra creșterii economice și a mobilității locuitorilor, precum și asupra dezvoltării turismului în zonă. Pentru a asigura o strânsă colaborare cu autoritățile locale implicate în acest proiect, Ministerul Transporturilor a realizat o analiză detaliată a traseului drumului expres, astfel încât să fie minimizate impactul asupra comunităților prin care acesta va trece. Ionuț Săvoiu a mai adăugat că această inițiativă este parte a unui efort susținut al Guvernului pentru modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere din România, cu scopul de a oferi un sistem mai sigur și mai eficient de transport pentru cetățeni.
21:07
Jurnalistul Evan Gershkovich rămâne în arest, respins de tribunalul rus
Jurnalistul american acuzat de spionaj a pierdut apelul împotriva prelungirii arestului preventiv în Rusia. Marţi, un tribunal rus a respins apelul în cazul jurnalistului american Evan Gershkovich, arestat pentru presupuse acuzații de spionaj în martie 2023. Reporterul de 32 de ani contestase prelungirea arestului preventiv până la 30 iunie, dar decizia a rămas neschimbată conform judecătorului Aleksandr Puşkin. Potrivit AFP, Gershkovich a apărut în fața instanței zâmbind și fără a face declarații către presă. În timpul unui reportaj în Ekaterinburg, în Ural, acesta a fost arestat de agenții Serviciului Federal de Securitate (FSB). Acuzațiile care îi sunt aduse sunt de o gravitate fără precedent după prăbușirea URSS și pot duce la o pedeapsă de 20 de ani de închisoare. Cu toate acestea, Gershkovich respinge acuzațiile, susținându-se de SUA, publicația pentru care lucra și de familie și apropiați. Într-o încercare de a fi eliberat, jurnalistul american se bazează și pe sprijinul diplomatului american, Stephanie Holmes, care a fost prezentă la tribunal dar nu a făcut declarații. Cu toate acestea, Rusia nu a prezentat nicio dovadă și a ținut procedura secretă, fără a fundamenta acuzațiile. Acesta nu este singurul caz al unui cetățean american care a fost arestat sau condamnat în Rusia în ultimii ani. Deținuții americani din închisorile rusești sunt o monedă de schimb pentru președintele rus Vladimir Putin în relația cu SUA. Acesta a propus schimbul jurnalistului american pentru un deținut rus, însă moartea în închisoare a disidentului rus Aleksei Navalnîi a complicat situația. Acesta ar fi fost implicat într-un proiect de schimb de deținuți aflat în curs de negociere.
21:05
Penitenciarul Găești, prezent la conferința "Schimb de practici pentru reintegrare
Penitenciarul Găești a fost reprezentat azi, pe 23 aprilie 2024, în cadrul unei importante conferințe organizate de Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor. Evenimentul, numit "Schimb de bune practici româno-americane privind reintegrarea", a avut loc în sala Constantin Stere a Palatului Parlamentului și a fost organizat în colaborare cu Federația C.E.A.S - Federația Creștină pentru Educație și Acțiuni Sociale. Invitați de seamă au fost doamna Roxana Simona MOMEU, secretar de stat în Ministerul Justiției, domnul chestor de poliție penitenciară dr. Dan HALCHIN, director general A.N.P. și doamna Catherine Asevedo FONTENOT din SUA. Printre participanții la eveniment s-au numărat și domnul Titus CORLĂȚEAN, senator, doamna Daiana HUBER de la Centrul pentru Promovarea Învățării Permanente, precum și domnii Alin PĂDUREANU și Daniel MĂRCOI din cadrul Federației C.E.A.S. Conferința s-a concentrat pe modalitățile de asistare a persoanelor aflate în detenție, dar și pe cele de reintegrare după eliberare. Cei prezenți au avut ocazia să afle despre bune practici și soluții integrate pentru aceste aspecte, dar și despre idei inovatoare în domeniu. Deschiderea oficială a conferinței a fost făcută de doamna Roxana Simona MOMEU, care a dat citire unui discurs introductiv, urmată de domnul Dan HALCHIN și doamna Catherine Asevedo FONTENOT. Dialogul a continuat cu prezentări din partea invitaților de onoare, printre care s-au numărat domnul Florin Irinel COTOȘMAN, președintele A.N.O.F.M. și domnii Bogdan OSZLANCZI, Iosif CZANK și Adrian PANȚÎRU, reprezentanți ai companiilor angajatoare. Conferința a avut ca scop promovarea și implementarea unor bune practici în asistarea și reintegrarea persoanelor aflate în detenție, cu accent pe colaborarea între instituțiile responsabile și sectorul privat. Participanții au fost încurajați să găsească soluții inovatoare și să împărtășească experiențele și cunoștințele lor pentru a asigura un proces de reintegrare cât mai eficient și de succes. Evenimentul a reprezentat o oportunitate importantă pentru schimbul de viziuni și experiențe, în vederea îmbunătățirii sistemului de reintegrare în România și stabilirii unor parteneriate eficiente și durabile între diverse entități.
Recente din nationale
Reclame
Vremea
Schimb valutar
Redactie
office@stiridinnationale.ro
0723222111
nationale
Un șofer de 38 de ani a murit în accident pe Autostrada A1, în județul Argeș
ACCIDENT RUTIER PE AUTOSTRADA A1, ÎN JUDEȚUL ARGEȘ: UN BĂRBAT DE 38 DE ANI A MURIT LA VOLANUL MAȘINII SALE Un tragic accident rutier a avut loc marți seară, pe Autostrada A1, în județul Argeș. Un bărbat de 38 de ani și-a pierdut viața în urma impactului violent dintre autoturismul pe care îl conducea și glisiera metalică de pe marginea autostrăzii. Potrivit primelor informații furnizate de autorități, accidentul a avut loc pe Autostrada A1, la kilometrul 82, în județul Argeș. Polițiștii de la Biroul de Poliție Autostrada A1 București-Râmnicu Vâlcea, care s-au deplasat la fața locului, au stabilit că autoturismul, care se îndrepta spre Pitești, era condus de bărbatul decedat, din județul Argeș. La momentul impactului, acesta a pierdut controlul volanului din motive încă necunoscute și a intrat în coliziune cu glisiera de protecție de pe marginea drumului. Potrivit declarațiilor IPJ Argeș, bărbatului i s-a acordat primul ajutor medical de către echipajele de intervenție ale ISU Argeș, care au ajuns rapid la fața locului. În ciuda eforturilor depuse de pompieri, victima aflată în interiorul autoturismului a fost găsită în stare gravă și a fost declarată decedată. La locul accidentului au sosit mai multe echipaje de intervenție, printre care și o autospecială de la ISU Dâmbovița. Pompierii au încercat să salveze viața bărbatului, dar din nefericire acesta era singur în mașină și a suferit răni grave. Cauzele exacte ale accidentului urmează să fie stabilite în urma cercetărilor. Pentru asigurarea cadrului legal, în acest caz a fost întocmit un dosar penal conform articolului 192 din Codul Penal, iar ancheta continuă pentru clarificarea tuturor împrejurărilor în care a avut loc acest tragic eveniment rutier.
Citeste mai mult
Ungaria susține aderarea României la spaţiul Schengen după întâlnirea ministrului Cătălin Predoiu cu omologul său de la Budapesta.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a transmis că Ungaria va susține aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, după o întâlnire de lucru cu omologul său de la Budapesta, Sandor Pinter. Potrivit acestuia, ministrului Predoiu, Ungaria are un plan bine stabilit care va fi urmat pentru a atinge acest obiectiv. După discuțiile de săptămâna trecută cu ministrul bulgar Stoyanov și comisarul european Johansson la Sofia, Cătălin Predoiu a avut o întâlnire de lucru la Budapesta cu Sandor Pinter, ministrul ungar. Potrivit comunicatului Ministerului Afacerilor Interne, discuțiile s-au concentrat pe măsuri de combatere a migrației ilegale, întărirea protecției frontierei, precum și lupta împotriva traficului de persoane și a drogurilor. "Vom suplimenta echipele mixte de polițiști de frontieră și judiciariști pentru a eficientiza eforturile noastre în acest domeniu", a declarat ministrul Predoiu. De asemenea, el a precizat că s-au discutat măsuri de consolidare a cooperării în materie de protecție civilă. Acesta a reiterat faptul că Ungaria va continua să sprijine aderarea României la spațiul Schengen și a exprimat încrezător că țara noastră va atinge acest obiectiv în acest an. Această întâlnire de lucru vine după ce la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Predoiu s-a întâlnit la Sofia cu omologul său bulgar și cu un reprezentant al Comisiei Europene pentru a discuta despre evoluțiile în materie de migrație și securitate în Europa și sprijinul în vederea aderării la spațiul Schengen. Până în prezent, România îndeplinește toate criteriile necesare pentru aderarea la spațiul Schengen, însă este nevoie de acordul tuturor statelor membre. Prin urmare, România continuă să lucreze îndeaproape cu statele partenere pentru a facilita acest acord și pentru a asigura securitatea frontierelor UE.
Citeste mai mult
Andrei Muraru după condamnarea României la CEDO: România trecutului și a fantomelor sale a făcut posibilă această rușine acum 25 de ani
Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii a comentat pe Facebook condamnarea României la CEDO pentru revenirea asupra unor sentințe istorice pentru crime legate de Holocaust, în urma rejudecării şi achitării în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii. Diplomatul spune că „România trecutului și a fantomelor sale a făcut posibilă această rușine acum 25 de ani”. Andrei Muraru: CEDO a decis astăzi că reabilitarea/achitarea post-mortem a unor odioși criminali de război din vremea Holocaustului, albiți de justiția română la sfârșitul anilor ‘90 prin cea mai înaltă instanță a țării – Curtea Supremă, a prejudiciat memoria victimelor Holocaustului. România trecutului și a fantomelor sale a făcut posibilă această rușine acum 25 de ani. Astăzi, o instituție a statului român – Institutul Wiesel și partenerii săi din societatea civilă, alături de victime supraviețuitori ai Holocaustului, Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu, – au spălat acea rușine pentru o Românie a viitorului. Hotărarea CEDO este deosebit de importantă întrucât împiedică tentativele de reabilitare a criminalilor de război, care nu au încetat până astăzi, ultimele cazuri înregistrate fiind Mircea Vulcănescu, respins de instanță în 2019 și cel al lui Nicolae Macici, respins de Înalta Curte în 2022. Despre cum s-a ajuns la rejudecarea și achitarea, în anii 1998-1999, a ofițerilor Radu Dinulescu și Gheorghe Petrescu, condamnați în anii ’50 pentru pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, dau detalii mai jos, preluate dintr-un studiu publicat de mine acum câțiva ani. De ce este importantă această hotărâre? Este în mod clar o bornă de hotar. Concret, hotărârea este una istorică din câteva motive: 1) Curtea arată că reabilitarea nu este posibilă întrucât întinează memoria victimelor Holocasutului; 2) Curtea europeană recunoaşte responsabilitatea instituţională a statului român în politica odioasă de reabilitare a criminalilor de război de după 1990 (există însă decizii de reabilitare și în vremea comunismului); 3) justiţia restaurează demnitatea victimelor Holocaustului şi reabilitează memoria lor; 4) sentinţa trasează o graniţă bine delimitată între starea justiţiei din anii ’90, care a acceptat reabilitarea, şi cea de astăzi, care este chemată să rămână fermă în fața unor asemenea tentative; 5) pune definitiv capăt polemicii privind posibila reabilitare a criminalilor de război. Din acest moment, tentative de reabilitare va putea fi respinsă pe baza acestui precedent. Cazurile Dinulescu & Petrescu Dintre tentativele de reabilitare care au fost admise de judecători și care au avut în spate interese pecuniare vădite, într-o perioadă când cererile de retrocedare a bunurilor, mai ales imobiliare, confiscate de comuniști erau în vogă, amintim cazurile Dinulescu & Petrescu. Fără a fi personalități cunoscute opiniei publice, procesul de reabilitare a celor doi ofițeri ai Armatei s-a desfășurat în anonimat și astfel, ferit de controversele dovedite în cazul personalităților istorice, reușita a fost garantată. Locotenent-colonel Radu Dinulescu (1898-1984), șef al Secției a II-a (al Cartierului General al Armatei și, respectiv, al Marelui Stat Major al Armatei în primul an de la intrarea României în război) și colonelul Gheorghe Petrescu (1898-?), subaltern al lui Dinulescu și șef al Biroului 2 al aceleași secții, fuseseră condamnați în 1953 pentru crime de război. Atent studiate, biografiile lor scot la iveală detalii prețioase: Dinulescu, care s-a dovedit a fi mai târziu informator al Securității și mai înainte în relații cu Abwehrul german, fusese atașat militar la Stockholm și Helsinki, iar Petrescu, finul de cununie al lui Mihail Moruzov (fondatorul și primul șef al agenției interne de spionaj, Serviciul Secret de Informații), la Roma și Berlin. Deși atribuția principală a echipei sale era contraspionajul, Dinulescu a propus din umbră ”soluții” la ”problema evreiască”: purtarea stelei galbene, deportarea peste Nistru, uciderea evreilor la fața locului în operațiuni ad-hoc în spatele frontului, internarea în lagăre. Cei doi ofițeri au avut un rol activ în deportarea și asasinarea evreilor din Basarabia și Bucovina în 1941 și în pogromul de la Iași, în care au fost asasinați mii de evrei în vara anului 1941. Dinulescu a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică, iar Petrescu la 10 ani. În cazul primului, sentința a fost casată ulterior și apoi condamnat, în 1957, în baza acelorași probe, pentru ”crimă contra clasei muncitoare” la 5 ani detenție riguroasă. Cu situații judiciare diferite, cei doi au fost totuși supuși aceleași proceduri de reabilitare prin achitare în urma solicitării moștenitorilor lor, în 1995-1996, către procurorul-general. Urmașii au cerut totodată să le fie restituite bunurile confiscate. Deși analizate separat, cererile au fost admise în 1998-1999 de către Curtea Supremă, judecătorii considerând că Dinulescu, pe care istoricul Radu Ioanid l-a numit ”Eichmann al României”, nu și-a depășit atribuțiile și nu a comis excese pe front. Utilizând argumente similare și în cazul lui Petrescu, procurorul general arăta, în memoriul său adresat Înaltei Curți, că atribuțiile lui Petrescu nu i-au permis să fie implicat în genocid, aducând de asemenea ca probă mărturia unui ofițer al Serviciului Special de Informații care negase orice implicare a autorităților vremii în pogromul de la Iași și insistând pe responsabilitatea germană în organizarea masacrului din 1941. În acest fel, procurorul general al republicii comitea un act impardonabil de negare deflectivă a Holocaustului, dar și o acțiune contrară adevărului istoric întrucât refuzase să ia în considerare numeroase probe, printre care și declarația șefului SSI din același dosar care admitea culpa autorităților române și a celor doi ofițeri. Câțiva ani mai târziu, în 2004, când România devenise un membru deplin al NATO, un alt procuror general al României se găsea într-o ”imposibilitate tehnică” de a anula hotărârile de reabilitare a celor doi ofițeri români implicați în crime de război. După episodul Dinulescu & Petrescu, seria reabilitărilor de la Curtea Supremă a continuat în anii următori. Astfel, în anul 2000, un complet de nouă judecători al Curții Supreme de Justiție l-a reabilitat (tot prin achitare) pe Gheron Netta (1891-1955), la solicitarea procurorului general Mircea Criste care a introdus o procedură extraordinară de recurs. Odată cu demararea negocierilor pentru intrarea în NATO și în UE, regimul politic de la București a pus capăt cultului lui Antonescu și a recunoscut explicit participarea la Holocaust. Astfel, după anul 2000, nu s-a mai înregistrat nici un caz reușit de reabilitare a unor criminali de război. În ciuda tentativelor de exonerare de vină și a derivelor negaționiste frecvente din spațiul public, cele mai recente tentative de reabilitare a unor criminali de război au fost respinse de instanțe (Mircea Vulcănescu în 2019 și Nicolae Macici în 2022). Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Citeste mai mult
Iohannis, îndemn pentru românii din Coreea de Sud: Să fiţi lideri în comunităţile voastre și conştienţi de forţa pe care o aveţi
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marți, la Galeria de Artă CN Gallery Seoul, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi ai mediului de afaceri, că aceştia „sunt parte din România” şi fiecare dintre ei este un reprezentant al ţării noastre, al valorilor şi culturii româneşti. El i-a îndemnat să fie „solidari şi uniţi, lideri în comunităţile lor”. „Sunt onorat să fiu aici, alături de dumneavoastră, la acest eveniment special, în cadrul primei mele vizite oficiale în Republica Coreea, la mai bine de 15 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre ţările noastre.Republica Coreea este primul nostru partener strategic în regiunea Asia-Pacific. În ciuda distanţei geografice, există o mulţime de lucruri care ne unesc, inclusiv valorile noastre democratice comune, interesele politice şi economice, şi, foarte important, dorinţa de a descoperi cultura celuilalt şi legăturile dintre popoare, care devin din ce în ce mai puternice pe zi ce trece”, a afirmat Klaus Iohannis, potrivit News.ro. El a mai spus că la întâlnire pe care le-a avut, marţi, cu preşedintele Yoon Suk Yeol şi cu prim-ministrul Han Duck-soo, a evaluat „cu satisfacţie progresele fără precedent înregistrate în ultimii doi ani în relaţiile bilaterale, în toate domeniile de cooperare – politic, economic, comerţ şi cultural”. „Am discutat, de asemenea, modalităţi de a valorifica în continuare potenţialul semnificativ al relaţiilor noastre bilaterale şi de a lucra împreună pentru a concretiza diferitele oportunităţi de cooperare bilaterală în domeniile energiei, infrastructurii, cercetării şi dezvoltării, IT, educaţiei şi culturii. De altfel, unul dintre documentele bilaterale care au fost semnate astăzi de oficialii noştri este Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniile educaţiei, culturii, mass-media, tineretului şi sportului. Sunt încrezător că acest Memorandum, împreună cu numeroasele parteneriate deja stabilite direct între instituţiile noastre culturale, vor spori schimburile bilaterale în acest domeniu”, a completat şeful statului. Acesta a adăugat că deja avem „o bază excelentă pe care să construim în continuare: cultura coreeană este foarte populară în România, de la K-pop la mâncarea coreeană”. „Asociaţia pentru cultura coreeană şi-a adus contribuţia în acest sens, prin expoziţia organizată vara trecută la Teatrul Naţional Bucureşti. În acelaşi timp, România are o scenă culturală vibrantă şi diversă. Această expoziţie ilustrează unicitatea şi bogăţia artei tradiţionale româneşti şi sunt sigur că îi va încuraja pe toţi vizitatorii să exploreze cultura românească mai în profunzime. Nu în ultimul rând, comunitatea românească din Republica Coreea şi comunitatea coreeană din România, deşi mici, sunt foarte active şi extrem de importante în facilitarea descoperirii reciproce a culturii şi în consolidarea legăturilor dintre ţările noastre. Mă bucur că am oportunitatea să vă întâlnesc în această seară, îndeosebi cu prilejul unei expoziţii de artă românească - expoziţie care ne oferă oportunitatea să ne reconectăm la propria cultură şi care, sper, vă ajută să vă simţiţi mai aproape de casă”, a mai declarat Preşedintele României. „Ştiu că unii dintre dumneavoastră trăiesc şi lucrează aici de mulţi ani, în timp ce alţii se află pentru o perioadă determinată, pentru a lucra sau a studia în Republica Coreea”, a continuat şeful statului. „Indiferent de durata şi de motivul şederii dumneavoastră aici, sunteţi parte din România. Atât timp cât vă aflaţi aici, fiecare dintre dumneavoastră este un reprezentant al ţării noastre, al valorilor şi al culturii româneşti. Fiecare dintre dumneavoastră este un liant care contribuie la consolidarea relaţiilor dintre România şi Republica Coreea. Pentru cei care veţi alege să reveniţi acasă, contăm pe experienţa pe care aţi acumulat-o în Republica Coreea. Exemplele pozitive şi schimburile de idei pe care românii din afara ţării le pot genera pot contribui în mod esenţial la regenerarea ţării noastre. Vă îndemn să fiţi solidari şi uniţi, să fiţi lideri în comunităţile voastre, să fiţi conştienţi de forţa pe care o aveţi. Ştiu că sunteţi cu sufletul acasă şi vă asigur că avem nevoie de entuziasmul dumneavoastră pentru a schimba lucrurile în mai bine. Fiecare român din afara ţării este un ambasador. România, datorită onoarei şi demnităţii dumneavoastră, vă respectă oriunde în lume!”, a conchis Klaus Iohannis.
Citeste mai mult