29 Mar

Ultimele stiri adaugate pe site

-
-

Recente din Romania

-
-

16:49

Cu 175 km/h pe raza localității Vărsătura. Patru şoferi vitezomani prinşi în Vărsătura, în toiul nopţii

* un tânăr circula cu 175 km/h, altul se deplasa cu viteza de 151 km/h, iar poliţiştii au mai depistat o tânără și un tânăr, ambii brăileni, în timp ce conduceau autoturismele în localitatea Vărsătura, cu viteza de 125 km/h Vitezomanii din Vărsătura! Azi-noapte, în intervalul orar 00:00-01:00, polițiști din cadrul Serviciului Rutier au desfășurat o acțiune de tip Blitz, pe raza localității Vărsătura, pentru combaterea nerespectării regimului legal de viteză. Astfel, la ora 01:12, polițiștii au depistat un tânăr de 18 ani, din Brăila, în timp ce conducea autoturismul dinspre Slobozia către Brăila, în localitatea Vărsătura, cu viteza de 175 km/h. „Fiind verificat în bazele de date, polițiștii au constatat că are mai puțin de un an vechime de la dobândirea permisului de conducere și nu avea aplicat semnul distinctiv pe autovehicul. A fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 3.300 de lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 120 de zile”, au transmis poliţiştii. De asemenea, la scurt timp, polițiștii au mai depistat în trafic un alt tânăr de 18 de ani în timp ce conducea autoturismul, în localitatea Vărsătura, cu viteza de 151 km/h. În jurul orei 01:00, polițiștii au depistat o tânără și un tânăr, ambii brăileni, în timp ce conduceau autoturismele în localitatea Vărsătura, cu viteza de 125 km/h. Ambii au fost sancționați contravențional cu amendă în valoare de 3.300 de lei fiecare și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă 120 de zile. Atenție! Viteza excesivă și neadaptarea vitezei la condițiile de drum reprezintă una dintre principalele cauze generatoare de evenimente rutiere! radar viteză cod rutier Tânăr din Brăila căutat de autoritățile bulgare pentru infracțiuni de furt calificat. S-a emis mandat european de arestare Local 29 March 2024 Armata caută resturile unei drone căzute în Insula Mare, zona Filipoiu Local 29 March 2024 GALERIE FOTO Specialiști din domeniul apărării ”periază” terenul din Insula Mare unde a căzut o dronă Local 29 March 2024 Mopedist fără permis, la Măxineni Local 28 March 2024 20 March 2024 Neuronii oglindă. Un pamflet ce explică științific corupția Cati LUPAŞCU În structura complexă a creierului uman, există un grup distinct de neuroni specializați, care sunt implicați atât în momentul în care o persoană execută o anumită acțiune, cât și atunci când observă aceeași acțiuneCiteste mai mult Vești bune de la Guvern. Intră mai devreme banii în cardurile sociale Armata caută resturile unei drone căzute în Insula Mare, zona Filipoiu Agricultori, banii înapoi! GALERIE FOTO Specialiști din domeniul apărării ”periază” terenul din Insula Mare unde a căzut o dronă Vești bune de la Guvern. Intră mai devreme banii în cardurile sociale Șantiere trezite la viață în Brăila: se lucrează intens inclusiv pe timp de ploaie Circulația tramvaielor de pe Bdul. Dorobanților, întreruptă temporar Trafic blocat pe Bdul. Dorobanților. Un stâlp de electricitate s-a înclinat periculos după ce a fost izbit de o mașină condusă de un tânăr în vârstă de 19 ani Se pot încasa banii cash din cardurile de energie! Află cine este eligibil Taximetriști vs ”boltiști”. Război total Fabrică de conserve de legume în județul Brăila
Image Description

16:48

Tion vă întreabă: Cu ce tandem ați vota între Simonis + Robu SAU Nica + Fritz

La începutul acestei săptămâni, conducerea PNL a decis să susțină candidatul PSD pentru șefia Consiliului Județean Timiș la alegerile din 9 iunie, moment în care Alin Nica a fost demis din funcția de președinte al PNL Timiș. În urmă cu două zile, Nica s-a întâlnit cu Ludovic Orban, plecat și el din PNL, care în prezent este președintele partidului Forța Dreptei. Spunea atunci că își dorește să candideze la Consiliul Județean Timiș și că urmează să decidă dacă o va face sub sigla altui partid sau ca independent. Astfel, Alin Nica ar putea candida pentru un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Timiș din partea Alianței Dreapta Unită. În acest context, Tion vă întreabă cu ce tandem ați vota. Vă invităm să răspundeți la sondajul de mai jos și să ne lăsați un comentariu pe această temă. Your email address will not be published. Required fields are marked * inca 1000 caractere ramase Name * Email * Website Save my name, email, and website in this browser for the next time I comment. Citiți principiile noastre de moderare aici!
Image Description

16:45

Video Premierul libanez a confundat-o pe Giorgia Meloni cu asistenta ei şi a pupat-o la scara avionului. Clipul a devenit viral

Premierul libanez Najib Mikati a gafat miercuri, când a confundat-o pe o asistentă cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, şi a pupat-o la scara avionului, unde venise să-şi întâmpine oaspetele. Înregistrarea video cu momentul a devenit virală pe reţelele sociale. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media În clipul video, Najib Mikati este văzut în timp ce aşteaptă pe pista aeroportului din Beirut, la scara avionului, ca oaspetele său, premierul italian Giorgia Meloni, să coboare din avion. Prima femeie care coboară - blondă, cu părul cârlionțat și despletit, într-o ţinută cu pantaloni, o înfăţişare care se potriveşte cu cea a şefei executivului italian - este întâmpinată de premierul libanez, care îi strânge mâna şi o pupă pe obraji, apoi întoarce spatele scării avionului, conducând-o spre covorul roşu, până când i se atrage atenţia că cea pe care a întâmpinat-o nu este adevărata Meloni, scrie News.ro, preluând Arab News. Mikati s-a întors la scara avionului, de unde a coborât și Giorgia Meloni câteva cluipe mai târziu, și a repetat gestul întâmpinării, cu o strângere de mână şi un sărut pe fiecare obraz. Presa a identificat-o pe femeia confundată cu Meloni ca fiind Patrizia Scurti, o asistentă a premierului italian, care a debarcat din avion înaintea şefei, ţinând în mână două genţi. Videoclipul a declanşat un scandal pe reţelele de socializare, prim-ministrul libanez fiind ironizat şi criticat. Utilizatorii online au glumit pe seama acestei gafe, unii acuzându-l că a făcut de râs Libanul şi pe libanezi. O sursă apropiată biroului premierului a declarat joi pentru Arab News că a fost o „greşeală nevinovată”, care nu justifică „atât de mult sarcasm sau batjocură inutilă pe reţelele de socializare”. Sursa, care a solicitat anonimatul, a adăugat: „Oricine urmăreşte videoclipul îşi va da seama cât de mult seamănă cele două femei”. În cadrul scurtei sale vizite în Liban, Meloni a inspectat joi contingentul italian la sediul Forţei Interimare a ONU în Liban, în sudul ţării, şi a mulţumit trupelor pentru serviciile lor.
Image Description

Recente din nationale

-
-

Reclame

-
-

Vremea

-
-
nationale WEATHER

Schimb valutar

-
-

Redactie

-
-
Stiri din nationale
office@stiridinnationale.ro
0723222111

nationale

-
-
Image Description

Ciolacu: „Vă asigur că avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o aderare completă la Schengen, inclusiv terestru”

Premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că guvernul are un plan ca România să adere și cu granița terestră la spațiul Schengen până la sfârșitul anului. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice, pentru că nimic nu se poate construi atunci când este haos şi forţele politice se ceartă între ele, a pus premierul condiția. Marcel Ciolacu a participat vineri la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Timişoara. „Acum o săptămână (...) eram la dumneavoastră, pe şantierul centurii de sud a Timişoarei. Astăzi, am venit din nou aici, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internaţional Timişoara. E clar că, în sfârşit, după mai bine de 30 de ani, investiţiile au început să ţină pasul cu nevoile de dezvoltare ale comunităţii”, a declarat Marcel Ciolacu vineri, potrivit News.ro. El s-a arătat încrezător că „România este pregătită pentru aderarea cu frontierele aeriene şi maritime la spaţiul Schengen”. „Acelaşi lucru se întâmplă în multe alte oraşe din ţară, fie că vorbim de aeroporturile din Iaşi, Craiova sau Târgu Mureş. De asemenea, sunt sute de milioane de euro care vor fi investiţi în următorii ani în portul Constanţa, dar şi în celelalte porturi pe care le avem la Dunăre. Toate aceste investiţii îmi dau încredere că România este pregătită pentru aderarea cu frontierele aeriene şi maritime la spaţiul Schengen. Peste mai puţin de 48 de ore, românii care vor călători în Schengen vor uita de controlul clasic în aeroport. Vor merge direct la porţile de îmbarcare”, a arătat premierul. Marcel Ciolacu a mai subliniat că, după 14 ani de nedreptate, puţini mai sperau că România va deschide vreodată uşa Schengen. „Şi, iată, am reuşit ca de la 31 martie să avem «Air Schengen» şi Schengen-ul maritim. Este un prim pas care ne confirmă că suntem pe un drum ireversibil. Este o victorie a României şi a tuturor celor care au crezut în acest proiect”, a spus Ciolacu. Premierul a dat asigurări că „avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o aderare completă la Schengen, inclusiv terestru”. „Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice. Nimic nu se poate construi atunci când este haos şi forţele politice se ceartă între ele. Este nevoie de stabilitate şi de o voce unitară în jurul proiectele majore de ţară, aşa cum este şi Schengen”, a mai arătat Ciolacu.

Citeste mai mult

Image Description

Video Averea fabuloasă a lui Cătălin Cîrstoiu, despre care Ciucă spunea că „nu este interesat de afaceri”: Mașini și apartamente pe firmă

O investigație Hotnews.ro a dezvăluit vineri că medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianței PSD-PNL la Primăria Capitalei, deține, pe lângă o avere consistentă trecută în declarația de avere, încă o serie de bunuri de mare valoare - mașini și apartamente lux - achiziționate prin intermediul firmelor la care este acționar. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, spunea la lansarea candidaturii lui Cătălin Cîrstoiu că directorul Spitalului Universitar „nu e interesat de afaceri”. Cătălin Cîrstoiu deține o avere impresionantă, potrivit declarației depuse din postura de manager al Spitalului Universitar de Urgență București. Ultima declarație de avere depusă la jumătatea anului trecut arată că medicul Cătălin Cîrstoiu dețin un teren intravilan de aproape 3.400 mp în comuna Mogoșoaia, o casă de 450 mp pe acest teren, precum și un apartament de 100 mp în București. Medicul mai are o mașină Cadillac, precum și bijuterii în valoare de 150.000 de euro. La capitolul conturi, declarația de avere a lui Cătălin Cîrstoiu are două pagini. Adunate, conturile medicului însumează peste 1,5 milioane de lei, peste 400.000 de euro și peste 50.000 de dolari. De asemenea, el a acordat împrumuturi de aproape 4,5 milioane de lei uneia dintre firmele la care este acționar alături de soția sa (Anemona Clinical Services SRL) și de 440.000 de lei, plus 138.000 de euro unei persoane fizice (Veronica Geană). El a mai declarat active la trei firme - Anemona Med, Anemona Clinical Services SRL și Praxis SRL - în valoare totală de aproape 1,6 milioane de lei. Din salarii, Cătălin Cîrstoiu și soția sa, Mihaela Cîrstoiu (tot medic), au câștigat aproape un milion de lei. La asta se adaugă și dividende încasate de aproape 2 milioane de lei. Pe lângă bunurile și banii declarați de Cătălin Cîrstoiu în declarația de avere, Hotnews.ro a dezvăluit că medicul și soția sa mai au încă o parte de avere cel puțin la fel de impresionantă, achiziționată prin intermediul grupului de firme Anemona, pe care îl dețin. Potrivit jurnaliștilor Hotnews.ro, grupul Anemona a cumpărat în ultimii ani: Aceste bunuri nu apar în declarația de avere pentru că legea nu-l obligă pe cel care o depune să declare și proprietățile firmelor pe care le deține, potrivit aceleiași surse. De altfel, Cătălin Cîrstoiu nu a negat că deține și aceste proprietăți. El le-a declarat jurnaliștilor Hotnews.ro că bunurile „sunt activele unei societăți comerciale care nu se declară în declarația de avere” și le-a cerut să nu mai insiste. Cătălin Cîrstoiu a fost prezentat pe 20 martie drept candidatul alianței PSD-PNL la Primăria Capitalei, eveniment la care liderii coaliției, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au vorbit laudativ despre calitățile lui de manager. Nicolae Ciucă a plusat chiar, prezentându-l drept omul care nu este interesat de afaceri, ci să slujească oameni și să facă lucruri. „... am considerat că e oportun și necesar să venim cu un candidat comun, iar acesta e Cătălin Cîrstoiu. Nu am venit cu un om politic, pentru că am venit cu un om care nu a făcut în viață decât să slujească de dimineața până seara oamenii, într-o instituție în care oamenii au nevoie de ajutor când le e greu. Nu e interesat de afaceri și dezbaterile la televizor. E interesat să facă lucruri”, a spus Nicolae Ciucă despre candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei.

Citeste mai mult

Image Description

Exclusiv „Propaganda rusă are destul succes în Europa de Sud-Est, în special în Balcani”. Și China este interesată de regiune

Adevărul iluzoriu apare atunci când o informație este atât de mult repetată pe tot felul de canale de comunicare, încât nu își mai pune aproape nimeni problema dacă este sau nu reală. Atenția publicului la sursele de informare este foarte mică și lumea merge pe principiul dacă toți răspândesc aceeași știre, fac și eu la fel. Așa se propagă rapid și masiv lucruri complet false, pe care cineva cu o agendă clară și cu intenții malefice le vrea popularizate, ca să destabilizeze societățile. Rușii sunt foarte buni la împrăștiat minciuni în toată lumea, dar au competiție serioasă din partea chinezilor. Discutăm în detaliu subiectul cu Ruslan Trad, rezident Atlantic Council pentru cercetarea securității. Cristina Cileacu: Ruslan Trad, rezident pentru cercetarea securităţii la Atlantic Council, bine ați venit la Pașaport diplomatic. Ruslan Trad: Multumesc pentru invitație. Cristina Cileacu: Ruslan, studiaţi în profunzime propaganda rusă și, desigur, știm că folosesc multe teorii ale conspirației pentru a-și promova obiectivele. Până acum, de studiile dvs, care sunt cele care au avut succes? Ruslan Trad: Din păcate, propaganda rusă are destul succes, mai ales în Europa de Sud-Est, în special în Balcani. Avem exemple din Bulgaria, dar și din țările din jurul Uniunii Europene, inclusiv Serbia și Kosovo, care sunt printre principalele ținte ale propagandei pro-ruse din regiune. Unele țări din regiunea noastră au mai mult succes în combaterea acestei dezinformări datorită instrumentelor îndelungate și specializate de administrațiile locale, dar, în cazul Bulgariei, de exemplu, ne lipsește, în primul rând, răspunsul guvernului, iar, în al doilea rând, buna comunicare cu sectorul ONG, care este în prezent cel mai activ actor în combaterea dezinformării. În mod special de succes sunt campaniile de dezinformare bazate pe istorie și pe prejudecăți preexistente, în special pe tema ucraineană și refugiați. În contextul balcanic, rușii vizează în special această parte a societății, care este foarte eurosceptică și sceptică la vot. Avem un segment imens al societății care este foarte sceptic față de guvern în general și ei sunt principala țintă a acestei dezinformări. După cum am spus, avem campanii de succes bazate pe istorie și, chiar acum bazate pe agricultură și, așa-numitele valori tradiționale. Cristina Cileacu: Așa cum ați spus, rușii au destul succes în promovarea propagandei lor, care, acum crește deja la nivelul următor, în sensul că distrează publicul, confuzează publicul și, de asemenea, copleșește publicul. Și când spun copleșitor, mă refer la faptul că folosesc toate canalele disponibile pentru a multiplica același mesaj, care este un amestec de mult fals și, de asemenea, o proporție mică de adevăr. Cum ne putem apăra împotriva acestui lucru? Ruslan Trad: Ai perfectă dreptate. Rușii folosesc parțial adevărul, parțial fapte false în campania lor de propagandă și este foarte interesant faptul că, în general, campaniile rusești de dezinformare sunt foarte simple în privinţa acțiunile lor și a modului în care aplică aceste campanii de dezinformare în regiunile vizate. Și noul lucru este că, aceste campanii nu se limitează la prezența online. Ca exemple recente din Franța pentru că vedem campania rusă că merge pe stradă, cu marcaje graffiti, cu desene, promovând violența între comunități. Deci, campania online este foarte des însoțită de acțiuni offline. Și, problema aici este că, campania este foarte simplă, pentru că se bazează, așa cum am spus anterior, pe prejudecăți preexistente. Și problema aici este, în primul rând, apatia societății, care este un factor foarte, foarte important pentru o campanie de dezinformare reușită. Iar al doilea este încetinirea sau lipsa de răspuns din partea instituțiilor guvernamentale. Când astfel de campanii devin surse de ştiri alternative avem o problemă uriașă, pentru că mulți oameni, în special în această parte a lumii, se bazează nu pe mass-media mainstream, ci pe YouTube și pe rețelele sociale. Cum să contracarăm acest lucru este o chestiune discutată în prezent foarte intens în Uniunea Europeană și problema este timpul scurt, instrumentele sunt legate de cenzură, ceea ce are, să zicem, consecințe, ar putea avea consecințe asupra societății şi asupra politicii externe. Și al doilea lucru este că, folosind știri false împotriva Federației Ruse, înseamnă aceleași instrumente pe care Federația Rusă le folosește împotriva Uniunii Europene. Acest lucru este provocator, aceasta este o măsură controversată, dar face parte din dezbaterile actuale dintre statele membre. Cristina Cileacu: Un lucru pe care putem reuși să-l descoperim în aceste zile este faptul că rușii folosesc, de exemplu, site-uri false care pretind că sunt din Ucraina. La ce ar trebui să ne uităm când descoperim acest tip de site-uri false, pentru că ele copiază site-uri din Ucraina. Ruslan Trad: Da. Această practică este binecunoscută printre instrumentele utilizate de Federația Rusă. Nu este nimic nou, dar noua componentă aici nu este doar falsul sau imitația site-urilor reale, dar ei construiesc o întreagă reţea de siteuri. Așadar, este foarte greu pentru ascultătorul obișnuit sau cititorul obişnuit să înțeleagă că este vizat de un site de știri complet fals, care îl imită pe cel real. Și problema aici nu este doar că astfel de site-uri răspândesc informații false, știri false, dezinformare, conținut provocator, dar de asemenea, astfel de siteuri sunt construite pentru colectarea datelor, ceea ce este important nu numai pentru Federația Rusă, ci și pentru colectivitățile hackerilor, care acționează sub comanda serviciilor de informații rusești. Deci, cu astfel de activități, statul rus are, fereastră către, întreaga societate, cu adrese IP, personale, informații și, cel mai important, comportamentul online al publicului. Astfel, Federația Rusă și agențiile sale pot produce, produce, și mai multe campanii de succes din cauza unor astfel de site-uri web. Problema este că pentru publicul general, este foarte, foarte greu de înțeles că o platformă sau alta este reală sau nu. Așadar, avem nevoie, în special, de o muncă asiduă între agențiile guvernamentale și sectorul ONG-urilor și grupurile de verificare a faptelor, care se află în, în special în Bulgaria și în regiune, ceea ce este problematic, deoarece comunicarea este foarte proastă între cele două sectoare. Cristina Cileacu: Ați menționat, de când am început discuția noastră deja de trei ori, faptul că guvernele nu intervin suficient în această problemă extrem de importantă. Ce trebuie să facă? Ruslan Trad: Depinde de țară. Dacă vorbim despre partea noastră de lume, avem nevoie... România este mult mai bine decât Bulgaria sau alte țări balcanice, datorită reformelor și guvernării și instituțiilor mult mai active în acest domeniu. Avem nevoie de o reglementare mai bună și avem nevoie și de o definiție clară despre ce este dezinformarea. Pentru că, în exemplul Bulgariei, încă ne străduim să descriem, ca țară, ce este dezinformarea și de ce dezinformarea rusă este o problemă, pentru că serviciile noastre de informații produc, să zicem, rapoarte plictisitoare care nu sunt citite de publicul larg și conform acestor rapoarte, Federația Rusă a fost recent marcată ca o problemă de securitate a Bulgariei, dar, în același timp, nu avem o structură juridică, nu avem legi clare pentru cum să contracarăm campaniile de dezinformare, cum să reacționăm și, cel mai important, ce este dezinformarea. În acest sens, știți, în prezent în Bulgaria sunt peste 400 de site-uri care răspândesc dezinformare și știri false, și acționează destul de bine și gratuit în sfera noastră online din Bulgaria. Deci, ceea ce ar trebui să facă guvernul este foarte simplu, dar problema este voința politică și, cum să spun, neglijența elitelor politice, deoarece mulți dintre factorii de decizie și factorii de decizie nu înțeleg încă, care este problema și că regiunea noastră și Uniunea Europeană se află într-o situație de război. Cristina Cileacu: Faptul că oamenii astăzi scrollează foarte mult, ne folosim telefoanele și continuăm să scrollăm. Vedem ceva repetat pe diverse canale: social media, YouTube, așa cum ați spus, chiar și site-uri. Acest lucru creează ceea ce se numește efectul adevărului iluzoriu. Ce instrumente pot folosi oamenii pentru a evita acest efect? Pentru că începem să credem ceva, chiar dacă nu este adevărat, doar pentru că l-am văzut de mai multe ori. Ruslan Trad: Da, într-adevăr aceasta este o problemă și mai mare acum pentru că, știți acest termen - infodemic. Termenul a fost foarte popular în timpul pandemiei Covid 19, dar trăim într-o infodemie constantă. Ce vreau să spun, problema este că producem știri în fiecare minut. Oamenii sunt, în primul rând, în prezent, puțin leneși să caute surse. Oamenii consumă știri de pe telefoanele mobile în mare parte, inclusiv eu. Și dacă nu sunteți în acest domeniu de combatere a dezinformării sau ceva mai interesat de acest subiect, publicul general consumă știrile într-o manieră plictisitoare, simplă, în metrou și tramvai. Și aceasta este o parte a problemei. Din cauză că se produc multe știri, nu se oferă șansa de a căuta sursa și de a verifica care sunt informațiile din interiorul consumului de știri. Deoarece multe website-uri nu oferă istoric sau context, ceea ce este foarte important pentru jurnalism, și este foarte important în timpul campaniilor de dezinformare sălbatice, care vizează constant publicul din întreaga Uniune Europeană. Și acesta este motivul pentru care, de exemplu, în Balcani, mai puțin de 20% din populație verifică sursele. Și asta face parte din mentalitate și cultură, care este, de asemenea, o problemă pentru educație. Așadar, atunci când vorbim despre cum să contracarăm astfel de tendințe, trebuie să vorbim despre educație, în multe țări încă lipsesc instrumentele, copiii și studenții nu sunt învățați cum să reacționeze și să verifice sursele. Problema este, de asemenea, reglementarea, așa cum spuneam în conversația noastră de acum, reglementarea nu există încă în multe țări din Uniunea Europeană. Cristina Cileacu: În opinia dvs., pentru că cercetați, așa cum am spus, securitatea. Cât de legat este faptul că propaganda rusă este atât de reușită și, pe de altă parte, avem partide de extremă dreapta care cresc în toată Europa și au mai mult succes decât înainte? Ruslan Trad: Dezinformarea reprezintă o provocare de securitate și mai ales în țările aflate în perioadă de tranziție sau care nu au instituții democratice bine stabilite. Și, de exemplu, în Bulgaria, unde locuiesc, avem probleme cu agențiile de securitate, care sunt infiltrate de Federația Rusă de mulți ani. Da, acum avem măsuri pentru a contracara această influență în interiorul instituțiilor. Dar problema este că, timp de mulți ani, partidele populiste și mișcările de extremă dreapta fiind tolerate de guvernele locale din Balcani, aceste mișcări sunt uniforme, vizibile, au prezenţă în instituţii, au prezență în agențiile de securitate, în forțele de poliție. Și, problema acum este că aceste mișcări, pentru că se prefac că sunt, unele dintre ele, nu toate, pretind că sunt anti-ruse, în acest moment, guvernele închid ochii. Și avem o provocare de securitate foarte dificilă chiar acum, cum să contracarăm astfel de mișcări care dovedesc că sunt anti-guvernamentale, că sunt antidemocratice. În același timp, combaterea dezinformării rusești, răspândită uneori prin aceleași mișcări. Deci avem foarte multă de muncă de făcut și, din păcate, cealaltă parte este mai avansată cu zece ani. Cristina Cileacu: În afară de Rusia, despre care am decis deja că este cea mai bună atunci când vine vorba de răspândirea dezinformării, sunt țări în regiune, mai ales că ați menționat de câteva ori și Balcanii, cu interese, care folosesc aceleași metode de dezinformare? Ruslan Trad: China este un actor nou aici. Campaniile de dezinformare chineze au fost active mai ales în Republica Cehă, dar, ele se răspândesc în întreaga regiune, deoarece regiunea a devenit mai importantă pentru China recent. Și problema aici este că, atât pentru agențiile de securitate, cât și pentru societățile și guvernele locale, China nu este considerată un stat inamic. Nu avem o povară istorică, nu avem probleme cu China, așa cum avem cu Federația Rusă. Și operațiile de informare chineze și campaniile lor de dezinformare au scopuri diferite. Da, folosesc aproape aceleași instrumente. Și în Republica Cehă a existat un caz de campanie de de informare redusă la a arăta ca o campanie de dezinformare rusă, dar de fapt a fost o campanie chineză. Deci imită chiar și campanii de influențare a opiniei publice, mai ales în contextul intereselor chineze, care sunt în mare parte legate de Asia și Taiwan. Dar, în contextul global, China are nevoie de fiecare vot, fiecare țară este importantă pentru ei. Astfel, Balcanii au devenit unul dintre punctele fierbinți pentru interesele chineze și operațiunile informaționale, lucru care este puțin diferit de campaniile de dezinformare desfășurate de Federația Rusă. Desigur, alte țări sunt implicate, de asemenea, în astfel de operațiuni, în Balcani și în special în Europa de Est, inclusiv țări occidentale, care încearcă să contracareze narațiunile venite din China și Federația Rusă. Și avem și o prezență iraniană, care este, într-adevăr, intensă în țările scandinave. Cristina Cileacu: Pentru că inteligența artificială face deja parte din viața noastră, desigur, este folosită de cei care răspândesc dezinformarea, este folosită și de cei care încearcă să contracareze dezinformarea. Cine o folosește mai bine? Ruslan Trad: Aceasta este o întrebare dificilă, deoarece dacă luați exemplele recente, se pare că cealaltă parte este mult mai bună în utilizarea IA, inclusiv pentru că nu au nevoie de reguli, de exemplu. Atunci când autoritatea morală a unei țări și deciziile sunt mai ierarhice și sunt centralizate, nu trebuie să te oprești din reglementarea modului de utilizare a IA. Și am văzut unul dintre exemplele recente, un reportaj fals de la France 24, care pretindea că președintele Macron a decis să nu viziteze Ucraina din cauza provocărilor de securitate de la Kiev. Acel reportaj este total fals, dar este foarte larg răspândit pe rețelele sociale. Și, de cealaltă parte, în Uniunea Europeană, în țările occidentale, IA este reglementată zi de zi și, știți, decizia recentă a Facebook și Meta în general, de a eticheta conținutul produs de IA, fotografii, de exemplu, ceea ce nu este cazul de cealaltă parte. Ei nu au probleme să folosească IA pentru campanii de dezinformare. Cristina Cileacu: Republica Moldova, de exemplu, este o țară care suferă foarte mult, din cauza inteligenței artificiale. Deepfake-urile sunt în creștere în Republica Moldova, iar ţinta principală este preşedintele Maia Sandu. Este tot mai bună inteligența artificială în crearea de deepfakes sau este încă la nivelul la care le putem identifica, dacă ne uităm cu atenție? Ruslan Trad: Pentru publicul larg este foarte greu de înțeles care este un produs IA sau nu. Nici măcar pentru experți, pentru că aveți nevoie de software sau aveți nevoie de timp pentru a înțelege ce videoclipuri sunt false sau nu. Pe Telegram, de exemplu, sunt canale care produc videoclipuri legate de războiul ucrainean. Moldova este un caz special, pentru că în ultima vreme, toate semnalele venite de la Kremlin și administrația Moscovei spun că Moldova este foarte puternic vizată chiar acum de campania de dezinformare a Kremlinului. Este parte dintr-o campanie a Kremlinului mult mai largă și probabil va fi o escaladare în această țară, pentru că este țintită și este parte a planului de război dat de Kremlin. Deci Moldova este un caz foarte special și fiecare expert ar trebui să urmărească evenimentele de acolo. Cristina Cileacu: Ruslan Trad, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Ruslan Trad: Mulțumesc.

Citeste mai mult

Image Description

Drulă: Iohannis, Ciolacu şi Ciucă să explice cum e posibil ca o dronă militară să se plimbe nedetectată în spaţiul aerian al României

Liderul USR, Cătălin Drulă, le-a cerut, vineri, președintelui Klaus Iohannis și liderilor coaliţiei, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, să explice de ce nu există apărare antiaeriană la granița de est a țării, în contextul atacurilor rusești, și cum se poate ca o dronă militară „să se plimbe fără a fi detectată în spaţiul aerian al României”. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media „O nouă dronă militară a căzut pe teritoriul României. A parcurs 23 km în spaţiul aerian al României, „aparent” nedetectată. Este cea mai mare pătrundere pe teritoriul României a unei drone militare de la începutul războiului din Ucraina. Drona a căzut la doar 8 km de Brăila, conform presei. În acelaşi timp, aflăm din rapoartele oficiale ale NATO că România a alocat doar 1,6% din PIB pentru Apărare, mult sub procentul de 2,5% asumat de Klaus Iohannis în faţa aliaţilor. Banii s-au dus, anul trecut, în Fondul de rezervă al lui Ciolacu, acel buget paralel construit pentru a şantaja primarii”, a scris Cătălin Drulă, vineri pe Facebook. „În mod normal, Klaus Iohannis ar trebui să explice de ce încă nu avem apărare antiaeriană în zonă, în condiţiile în care oraşele ucrainene de la graniţa de est a României sunt bombardate frecvent de ruşi şi nu suntem la primul incident cu drone căzute pe teritoriul nostru”, a continuat el. „Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, lăsaţi puţin planurile de capturare a României şi distrugere a opoziţiei, lăsaţi puţin alegerile şi veniţi să explicaţi cum e posibil ca o dronă militară să se plimbe fără a fi detectată în spaţiul aerian al României”, i-a îndemnat Drulă. MApN anunţă vineri că elemente dintr-o posibilă dronă au fost găsite în Insula Mare a Brăilei. „În seara zilei de 28 martie 2024, au fost identificate fragmente care par a proveni de la un dispozitiv aerian (dronă), pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei. Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu structuri specializate din cadrul Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, desfăşoară vineri, 29 martie 2024, cercetarea incidentului, conform procedurilor operaţionale specifice”, a transmis Ministerul Apărării.Premierul Marcel Ciolacu a spus „haideţi să aşteptăm ancheta”, întrebat, vineri la Timişoara, dacă drona care ar fi căzut în apropiere de Brăila este de provenienţă rusească.

Citeste mai mult

Stiri externe

Acasa Recente Radio Judete