Casa evreiască din Cămârzana ajunge în Parcul Etnografic Național din Cluj
O casă evreiască de la începutul secolului XX, care a aparținut familiei Weinstein din localitatea Cămârzana, județul Satu Mare, a fost demontată și transferată recent în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Proiectul, coordonat de artistul Belu Făinaru, beneficiază de sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Consiliului Județean Cluj.
👉 Demontarea și transportul casei evreiești
Construcția, care a supraviețuit deportării familiei Weinstein în 1944, a fost adusă la Cluj la sfârșitul săptămânii trecute, fiind transportată în patru camioane care au preluat bârne, scânduri și elemente originale. Acestea vor fi folosite pentru reconstruirea casei, un proces ce se estimează că va avea loc în cursul acestui an.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a accentuat importanța acestui demers: „Parcul nostru etnografic este și trebuie să rămână un spațiu depozitar al memoriei noastre colective. Este un moment care aduce o completare necesară și binevenită, ce vine să le ofere o nouă pagină din istoria noastră comună vizitatorilor care ne trec pragul. Le mulțumesc celor care s-au implicat pentru ca acest proiect să prindă viață și îi așteptăm pe clujeni în Parcul Etnografic, pentru a cunoaște mai bine lumea bunicilor noștri!”
👉 Importanța culturală și muzeologică a casei restaurate
Casa a fost locuită de Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii din comunitatea evreiască locală. După deportarea acestora, imobilul a fost ocupat de o familie românească și a fost donat Muzeului Județean Satu Mare în anii ’80, fără a fi valorificat. Salvarea casei a fost posibilă datorită inițiativei artistului Belu Făinaru și colaboratorilor săi.
Managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a explicat: „Din punct de vedere muzeologic, transferul într-un muzeu în aer liber a fost soluția optimă. În acest cadru, casa va beneficia de asistență specializată în conservarea construcțiilor din lemn și va deveni accesibilă unui public larg.” Construcția va deveni astfel un monument reprezentativ pentru istoria evreilor din această regiune, având un rol crucial în dialogul cultural și în menținerea memoriei istorice.